01-09-2010, 04:34 PM
Donaţie prin decret domnesc
Cunoscută sub numele de „Parcul cu Platani”, actuala bază sportivă din Cotroceni a fost donată prin decret domnesc în decembrie 1865 de însuşi Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, primei grupări cu caracter sportiv din România, „Societatea de Dare de Semn”. Din anul 1867, această asociaţie şi-a extins activitatea modificându-şi denumirea în „Societatea Centrală Română de Arme, Gimnastică şi Dare de Semn”. Cu trecerea anilor, vechiul parc şi-a schimbat înfăţişarea. Astfel, în anul 1939 a fost amenajat Ştrandul Izvor, mai apoi în 1949 stadionul de fotbal, tabloul fiind completat de arena de tenis (6000 de locuri) - 1975. Treptat au mai apărut şi alte construcţii, dintre care cea mai importantă pentru desfăşurarea activităţilor sportive a fost „Sala de Jocuri”.
[modifică] De la BNR, la FC Naţional şi din nou la Progresul
FC Naţional
După cel de-al doilea război mondial vechea organizaţie s-a transformat în club sportiv, purtând mai multe denumiri. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la echipa de fotbal, care din prima jumătate a secolului al XX-lea şi până spre sfârşitul mileniului şi-a schimbat numele de mai multe ori: 1944-1948, BNR Bucureşti; 1949-1952 Spartac Banca RPR; 1953 Spartac Finanţe Bănci; 1954-1957 Progresul Finanţe Bănci; 1958-1977 Progresul Bucureşti; 1978-1988 Progresul Vulcan Bucureşti; 1988-1989 Progresul Energia Bucureşti; 1989-1991 Progresul Şoimii IMUC; 1991-1994 Progresul Bucureşti; 1994 F.C. Naţional Bucureşti; 2007 Progresul Bucureşti. Progresul a luat fiinţă la 10 mai 1944, la Govora şi Răşinari. Bombardamentele efectuate de aviaţia americană asupra Bucureştilor la 4 aprilie 1944 au determinat conducerea Băncii Naţionale a României să schimbe domiciliul Serviciului de Fabricare a Biletelor Bancare. Atunci, la iniţiativa domnilor Traian Pătraşcu şi Nicolae Pop, un grup de tipografi au pus bazele echipei BNR Bucureşti, predecesoare legitimă a actualei Progresul. Oficial însă BNR Bucureşti a fost înscrisă în registrele FRF doi ani mai tarziu, în 1946.
Performanţe
Deşi este una dintre cele mai vechi echipe de fotbal din România, Progresul are o istorie caracterizată de numeroase convulsii, cu care s-au confruntat de altfel o parte dintre cluburile sportive până la revoluţia din 1989. Echipa bleu-albaştrilor a câştigat o singură dată Cupa României (1959-1960), în alte două rânduri ajungând în finala acestei competiţii (1957-1958, 1996-1997). De asemenea, F.C. Naţional a urcat pe podiumul campionatului primului eşalon de câteva ori: 1955-1956, 1961-1962 locul al III-lea, 1995-1996, 1997 locul al II-lea. Chiar dacă la jumătatea sezonului 1999-2000, F.C. Naţional nu ocupa decât poziţia a 12-a în clasamentul primei Divizii, câştigarea turneului de iarnă din Italia, Norcia-Winter Cup, a dovedit potenţialul echipei bancare.
Sediu de trei stele, stadion cochet
Începând cu toamna anului 1997, clubul de fotbal beneficiază de un nou sediu. Moderna construcţie este situată în imediata apropiere a arenei de fotbal (14540 de locuri pe scaune), care a suferit şi ea o transformare radicală în acei ani. Arena Cotroceni (105/70m) este prevăzută cu una din cele mai puternice instalaţii de nocturnă din ţară (1670 lucşi), beneficiind şi de o sonorizare de talie europeană. Printre alte dotări ale arenei pot fi amintite şi cele 74 de locuri rezervate pentru mass-media, locuri prevăzute cu prize de telefon pentru efectuarea rapidă a transmisiilor. Tot în incinta Complexului din Parcul cu Platani, lângă vestiarele jucătorilor, este amenajată una dintre cele mai cochete săli de conferinţe din România, rezervate presei. Hotelul de trei stele din Parcul cu Platani are posibilităţi de cazare pentru 24 de persoane, la un tarif de 60 USD camera cu două paturi. Restaurantul, aflat în incinta hotelului, la parter, funcţionează non-stop şi prestează tarife cu adaos comercial de până la 100%.
[modifică] Prima dată în prima divizie
Cunoscută sub numele de „Parcul cu Platani”, actuala bază sportivă din Cotroceni a fost donată prin decret domnesc în decembrie 1865 de însuşi Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, primei grupări cu caracter sportiv din România, „Societatea de Dare de Semn”. Din anul 1867, această asociaţie şi-a extins activitatea modificându-şi denumirea în „Societatea Centrală Română de Arme, Gimnastică şi Dare de Semn”. Cu trecerea anilor, vechiul parc şi-a schimbat înfăţişarea. Astfel, în anul 1939 a fost amenajat Ştrandul Izvor, mai apoi în 1949 stadionul de fotbal, tabloul fiind completat de arena de tenis (6000 de locuri) - 1975. Treptat au mai apărut şi alte construcţii, dintre care cea mai importantă pentru desfăşurarea activităţilor sportive a fost „Sala de Jocuri”.
[modifică] De la BNR, la FC Naţional şi din nou la Progresul
FC Naţional
După cel de-al doilea război mondial vechea organizaţie s-a transformat în club sportiv, purtând mai multe denumiri. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la echipa de fotbal, care din prima jumătate a secolului al XX-lea şi până spre sfârşitul mileniului şi-a schimbat numele de mai multe ori: 1944-1948, BNR Bucureşti; 1949-1952 Spartac Banca RPR; 1953 Spartac Finanţe Bănci; 1954-1957 Progresul Finanţe Bănci; 1958-1977 Progresul Bucureşti; 1978-1988 Progresul Vulcan Bucureşti; 1988-1989 Progresul Energia Bucureşti; 1989-1991 Progresul Şoimii IMUC; 1991-1994 Progresul Bucureşti; 1994 F.C. Naţional Bucureşti; 2007 Progresul Bucureşti. Progresul a luat fiinţă la 10 mai 1944, la Govora şi Răşinari. Bombardamentele efectuate de aviaţia americană asupra Bucureştilor la 4 aprilie 1944 au determinat conducerea Băncii Naţionale a României să schimbe domiciliul Serviciului de Fabricare a Biletelor Bancare. Atunci, la iniţiativa domnilor Traian Pătraşcu şi Nicolae Pop, un grup de tipografi au pus bazele echipei BNR Bucureşti, predecesoare legitimă a actualei Progresul. Oficial însă BNR Bucureşti a fost înscrisă în registrele FRF doi ani mai tarziu, în 1946.
Performanţe
Deşi este una dintre cele mai vechi echipe de fotbal din România, Progresul are o istorie caracterizată de numeroase convulsii, cu care s-au confruntat de altfel o parte dintre cluburile sportive până la revoluţia din 1989. Echipa bleu-albaştrilor a câştigat o singură dată Cupa României (1959-1960), în alte două rânduri ajungând în finala acestei competiţii (1957-1958, 1996-1997). De asemenea, F.C. Naţional a urcat pe podiumul campionatului primului eşalon de câteva ori: 1955-1956, 1961-1962 locul al III-lea, 1995-1996, 1997 locul al II-lea. Chiar dacă la jumătatea sezonului 1999-2000, F.C. Naţional nu ocupa decât poziţia a 12-a în clasamentul primei Divizii, câştigarea turneului de iarnă din Italia, Norcia-Winter Cup, a dovedit potenţialul echipei bancare.
Sediu de trei stele, stadion cochet
Începând cu toamna anului 1997, clubul de fotbal beneficiază de un nou sediu. Moderna construcţie este situată în imediata apropiere a arenei de fotbal (14540 de locuri pe scaune), care a suferit şi ea o transformare radicală în acei ani. Arena Cotroceni (105/70m) este prevăzută cu una din cele mai puternice instalaţii de nocturnă din ţară (1670 lucşi), beneficiind şi de o sonorizare de talie europeană. Printre alte dotări ale arenei pot fi amintite şi cele 74 de locuri rezervate pentru mass-media, locuri prevăzute cu prize de telefon pentru efectuarea rapidă a transmisiilor. Tot în incinta Complexului din Parcul cu Platani, lângă vestiarele jucătorilor, este amenajată una dintre cele mai cochete săli de conferinţe din România, rezervate presei. Hotelul de trei stele din Parcul cu Platani are posibilităţi de cazare pentru 24 de persoane, la un tarif de 60 USD camera cu două paturi. Restaurantul, aflat în incinta hotelului, la parter, funcţionează non-stop şi prestează tarife cu adaos comercial de până la 100%.
[modifică] Prima dată în prima divizie