Sigur că titlul nu are nici în clin, nici în mânecă, în vreun fel, cu omonima emisiune de la TVR, fiind vorba
în propoziție despre intangibilul șef al LPF. Cu ce ne-a mai surprins acum, când credeam că atotștiutorul Mitică nu ne mai poate lua pe nepregătilea? Ei bine, chiar dacă nu-i cazul de lăsat cu gura căscată, tot poate mira cumva pe mulți proaspăta atitudine de frondă la adresa președintelui FRF.
Așadar, Mircea Sandu s-a săturat de
memeisme și pare decis să declanșeze acțiunea de declarare a lui Stoica Mihai ca persona non grata. Imediat însă a sărit ca ars Dumitru Dragomir: nu va merge (cum a făcut de regulă în atâția ani el, cel mai bine... orientat dintre conducători) pe mâna
Nașului, fiindcă managerul stelist ar fi comis și ceva bun în fotbalul românesc, nu numai atacuri la persoane prin viu grai, blog sau de-a dreptul la modul fizic.
Pentru cei care nu deslușesc dincolo de aparenta delimitare a lui Hopa Mitică de intenția șefului său federal poate fi cumva lămuritoare o povestioară despre o întâmplare veche de peste 15 ani - când nu mai știm dacă
Memelușul apucase să muște mâna (lui Marius Stan) care l-a hrănit și era departe de momentul în care omul lui
Jiji să fi devenit. Într-un studiou de televiziune, un reputat jurnalist îl întreba tranșant pe eternul șef al Ligii cum de a permis ca în fițuica de scandal pe care o patrona să-i apară numele pe două liste de persoane publice cu anumite particularități, deși Dragomir cunoștea bine biografia gazetarului ce nu avea nici o legătură cu respectivele tabele. Răspunsul l-a lăsat mască pe moderator: "Ei, și tu acum - au fost doar niște glumițe!".
Cam asta e
filozofia băiatului fugit în picioare goale din casa părintească și ajuns mare mahăr în fotbal, afaceri, politichie. Pentru neicușorul Mitică, ocara, minciuna, grosolănia, chiar blasfemia pot reprezenta niște nevinovate
glumițe!?! Firește, aceasta când nu-i vorba cumva de derapaje la adresa propriei și augustei persoane, că atunci ia foc și să te ții contraatacuri furibunde, trimiteri la morală, civilizație, lege... Ca unul care a luat-o, nu o dată, cu
trenul pe miriște în fața microfonelor (prea înnebunite, ce-i drept, să-i soarbă din
izvorul de înțelepciune) sau doar a îngăduit tacit escaladarea violenței de limbaj, Dragomir D. nu poate fi deranjat de
ieșirile în decor ale unora din Liga ce cu umoare conduce.
De aceea, nu trebuie să ne mirăm prea mult de desolidarizarea-i față de intenția amintită a
Nașului. Ne aflăm, doar, în plină comedie a fotbalului românesc, una care se ține și cu asemenea glumițe. Și ce-am mai râde dacă purceaua n-ar fi moartă în coteț, piesa pusă în scenă de LPF reprezentând, de fapt, o monumentală tragi-comedie.
George PLAURIAN