Așadar și prin urmare, dacă noi îi batem pe estonieni de le sună apa-n cap, "portocala mecanică" se arată prea scumpă pentru tarabele turcilor, cutare trece de cutărică etc, etc... visul de baraj devine aievea. Calcule peste calcule, fotbalul pare că nu mai înseamnă dribling, schemă, centrare, gol și tot tacâmul de la moși-strămoși citire - el a ajuns la mâna urmașilor socotitorilor de
ceapeuri, ăia cu
ia porumbul, na porumbul. Contabilii moderni și-au făcut temele, disputa pe coeficienți este expusă pe larg și pe lung în presa de specialitate, așa că, la mâna olandezilor și a altora fiind (dar asta, se deduce lesne, numai după ce "tricolorii își fac treaba lor de marți), haideți să zâmbim a râde pe aici, să mai alungăm din fiorii unei noi posibile ratări de turneu final...
Andorra are legătură cu fotbalul mare tot așa cum se potrivesc sula cu prefectura. Însă naționala din țărișoara cu teritoriu de vreo 500 de ori mai mic decât al Românicii -na, că tot la calcule mai mult sau mai puțin corecte ajungem!-
a băgat benzină și
a pus osul contra "tricolorilor" de parcă vineri începea sau se sfârșea lumea pentru ea. La așa determinare (cu ce stimulare, oare?) au apărut crampele musculare, de cădeau găzdoii ca păpușoii din lanul lui ma'mare. Cel mai
tare s-a arătat un apărător de-al lor care, îndrăgindu-l atât de mult pe căpitanul nostru, l-a luat pur și simplu în brațe, să-l ducă la el acasă, măcar sub formă de poster ce va fi oglindit memorabila fază. Fază de rugby, cu placaj ca la carte, să facă în ciudă "stejarilor" ce nu-i pot stopa de alde georgieni...
Dar nimic nu mi se pare a se compara cu reușita celui supranumit Motanul. După atâtea ratări în prea desele convocări cu care l-a blagoslovit Piți, țintuindu-l în teren și schimbându-l acum pe debutantul cu gol, turcul a mai marcat și el. Asta știre, fiindcă altfel Stancu risca să ajungă în situația pisoiașului luat pe acoperiș de ăl bătrân și pervertit, înțelegeți pentru ce - să îi zică "maestrului" că el, sătul de atâta tremurat în loc de fete, mai stă un pic și se retrage din înalt.
Zâmbiți, vă rog, și mai dați-le încolo de socoteli! În fond, ce e scris și pentru noi, le-om duce toate. Cu Brazilia pe post de himeră sau nu.
George PLAURIAN