Două, Doamne, și ambele eșuează pe final! Ne-au ajuns blestemele tuturor năvălitorilor din istorie, plecați cu coada-ntre picioare (dar și cu sarsanele gemând sub povară), de eșuăm când lumea ne e mai dragă, având saci în căruță la scurgerea celor 90 de minute de la
reglement ?!? Da, microbiști de Românica, pare a fi exact așa cum făcea haz de necaz
inventatorul Pandurilor, bibicul Condescu -
ciuda e mare după ce ambele echipe au spulberat iluziile în prelungiri.
Ambele amândouă nu s-au făcut de râs săptămâna asta. Au avut măcar câte o primă repriză care au ieșit din tiparul prea modestei Ligi a lui Mitică. Au jucat, nenică, așa cum le dă dreptul
materialul de care dispun, și-au asigurat avantaj de primăvară, dar au eșuat în... mama lor de prelungiri! De n-ar fi fost "suplimentarele" astea
puchinoase, aveam și la ce visa până dă firul ierbii, și puncte grele pentru coeficienți continentali. Așa, capotând în extra time, rămâne doar să ne lingem rănile din sufletele microbistice cu vorbele de bine, căpătate pe merit de Steaua și Pandurii, din partea onorabililor bibici-adversari.
Și ne-am mai ales cu ceva în săptămâna finalurilor de comă fotbalistică provocată de propriile limite: execuția lui Eric e dintre acelea ce fac înconjurul lumii și-s de povestit la urmași. Cel mai
brazilian din tot ce s-a perindat prin importul fotbaliator la noi ne-a făcut joi seară să revedem, cu ochii minții, faptele de geniu pe gazon ale unor Dobrin sau Hagi. Atâta numai că magicienii Gicu și Gică s-au inventat pe maidane mioritice și nu din plajă sud-americană. Eric e, totuși, al nostru de o vreme, ba chiar vrea să joace pentru România, însă cei ce fac fac regulile în țara asta n-au învățat încă lecția naturalizării, predată de amar de timp de națiuni dominante, până și blonzii Scandinaviei nesfiindu-se să apeleze la sportivi de culoare
viceversa pentru a se făli cu titluri olimpice.
Asta e, ne amintim de toate relele acum, când murim de ciudă, siliți să înghițim blestemățiile prelungirilor de meci.
George PLAURIAN