Se-ncinge sau nu se-ncinge? Aceasta-i întrebarea apropo de lupta pentru șefia FRF, după ce s-a mai anunțat un
catindat, de nu mai știm câți vor fi de fapt - cinci, șapte sau o duzină întreagă. Adicătelea, chiar va fi să fie mare bătălie sau sunt unele apariții pe principiul...
sfânt "hai să ne aflăm în treabă", să mai afle lumea că mai există cutare sau cutărescu?
Să fie limpede, dacă ne luăm după
cv nu putem avea ceva împotriva unui alt Popescu, a venerabilului Octavian cel școlit, primul între români, la Köln, după ce jucase - fără a trece deloc precum gâsca prin apă - la Dinamo, Rapid, Cluj, plus în Turcia. Însă perplexitatea în fața proaspetei vești e stârnită din două puncte de vedere.
În primul rând, ne uităm la buletin, că numai pe femei nu-i frumos să le întrebăm câți ani au, mai ales dacă se țin zdravene. Și astfel procedând, e greu să ne reținem mirarea constatând o tentativă de revenire în prim-plan la... 75 de ani, deci la o vârstă pe care și șefii de-o viață Dragomir sau Mircea Sandu - socotiți de mulți "bătrâni" - mai au de mâncat pâine până să o atingă (ceea ce, firește, le-o dorim). Ne întrebăm, deci, deschis și pe românește: poate aduce mult clamatul
suflu nou în fotbalul nostru învechit un asemenea personaj, despre care nu se mai știa nimic ,decât eventual că-și trăiește senectutea prin Breaza? Nota bene: e vorba de aspirații la rolul de manager, nu de vreo funcție
de onoare.
Apoi, haideți să observăm maniera de lansare a candidaturii, ce va fi una, cităm - "la apă, ca pe un crucișător"!? Iar dincolo de stilul de-a dreptul vetust e de remarcat absența oricărei șoapte despre eventualul program de schimbare în bine, strecurându-se în schimb, din start, un atac la persoană, prin catalogarea drept securist a altui
venerabil, revenit și acesta mai ieri în rol de conducător.
Cu astfel de concurență, cel mai cunoscut Popescu îmi pare și mai consolidat ca principal candidat. Doar că un pic de zarvă în plus pe seama luptei pentru șefie poate nu strică...
George PLAURIAN