Măcar pentru simplul motiv că mai e până să se pornească căruța L1, dintre ultimele isprăvi din
amicale fiind de reținut doar vreuna gen golgeter Budescu pe post de Bute versus arbitru de două parale, să dăm și de aici onorul Jocurilor. Cât ar fi românașii noștri de concurenți pe ghețuș sau derdeluș numai în pur spirit coubertian - important e să participi, treaba cu medaliile rămâne pentru alții -, derularea Olimpiadei albe nu ne poate lăsa chiar indiferenți. Mai ales după o asemenea ceremonie de deschidere, socotită a fi fost grandioasă și desfășurată impecabil de unul dintre
grangurii sportului mondial.
Marius Vizer, conducător al forului internațional ce se vrea un fel de al doilea CIO, îi contrazice pe
presarii căutători în ape tulburi la Soci. În treacăt fie spus, știrile alarmiste despre șobolani ce aleargă cu ciorapii participanților în bot sau vizavi de necesitatea luării poziției culcat pentru bărbierit (oglinda fiind în tavan) au precedat o alarmă adevărată, pe motiv de tentativă de deturnare avion spre locul de desfășurare a JO - să nu fi avut presupusul terorist altă posibilitate de a urmări pe viu deschiderea? Domnul Vizer, deci, a mers mai departe de o simplă apreciere a startului de mare competiție, afirmând că această ediție 2014 a creat "un oraș nou, cu un standard cel puțin european", aceasta fiind realizarea de vârf, aceea care rămâne peste timp, a organizatorilor.
Omul care a încercat cam de toate pe la noi (de la primul bingo televizat la... fotbal) până a-și lua jucăriile și a pleca pe plaiuri austriece, bossul judo-ului mondial și al SportAccord a subliniat, totodată, și șansa unor numeroase locuri de muncă, generată de găzduirea unei asemenea competiții. Ascultându-l, m-am dus cu gândul la pariul imposibil făcut cu el însuși de românul din CIO, Octavian Morariu, a cărui ambiție supremă o constituie aducerea Jocurilor de iarnă în Carpații noștri. Oricât ar părea acum de domeniul utopiei, visul șefului olimpismului trebuie să pună pe gânduri autoritățile românești, pornind tocmai de la exemplul profitului rușilor din acest business care este organizarea celor mai mari întreceri sportive. Aici să le vedem cum se implică, fiindcă angrenarea în afaceri precum cele din fotbalul ploieștean se lasă, iată, cu... iz de DNA și alte organe.
Revenind la Olimpiada de la Soci, merită să mai privim către ea - e frumos, cu toate că pentru marea masă a microbiștilor stăruie tot celebra întrebare dar la poartă când tragem ?...
George PLAURIAN