După aproape 60 de ani, Regalul fotbalului își va încheia grupele fără team-ul
Perfidului Albion printre calificate. Devenise dependent de vârful ghetei lui Balotelli după ce uzura vedetelor proprii o arătaseră ca un fel de
tiriplici x 11. Vârful lui Milan a ratat însă visul (oricum iluzoriu) de a primi un pupic recunoscător din partea Majestății sale britanice, prin neașteptata înfrângere a Squadrei de către naționala unei țări cu populație nu mult mai numeroasă ca aceea a Romei. Și astfel Anglia iese pe ușa din dos, deschisă de altă putere mondială - chiar laureata ediției precedente de Mondial.
Chiar dacă se întâmplă și fenomene firești în Brazilia, precum
defilarea franceză cu elvețienii, eliminarea lui Roney & comp confirmă anticipările unora privind schimbările în ordinea marelui fotbal. Uitați-vă cine trimite pretimpuriu acasă o trupă extrem de scumpă: marcatorul Ruiz este bine retribuit în Europa, dar nu joacă la cluburile care-și dispută supremația. Vedeta reprezentativei din Costa Rica a fost însă și solist, și cărător de pian, arătând - ca întreaga garnitură din țărișoara descoperită de Columb - că și în sportul de azi se poate câștiga, înainte de toate, cu inima. Noțiunile acelea care par
răsuflate unora, gen determinare sau dăruire totală, au fost argumentele simple ale, probabil, celei mai surprinzătoare calificate (dintr-o grupă cu trei foste campioane mondiale!). Reevaluarea lor pare mai importantă decât orice analiză tehnico-tactică. Și îndeamnă la reflecție profundă inclusiv suflarea fotbalistică de la noi, făcându-ne iarăși să ne întrebăm, cumva retoric, ce a lipsit primordial tricolorilor în barajul cu grecii...
George PLAURIAN
Romaniansoccer.ro