Cu frica-n oase după matinala sa săltare de către
organe, Mitică Fostlaligă nu poate răbda, totuși, să poarte povara aplicării în practică a uneia dintre expresiile sale favorite, aceea cu punerea batistei pe țambal. Continuă să mențină de luni bune anunțul cu autosuspendarea din viața publică pe blogul cu pretenție de revistă electronică pentru înfierarea tuturor
racilelor de Românica, dar stă cu urechea pâlnie la mobil, doar-doar îl vor mai țârîi "greierașii" din media încă înnebunită după prevestirile Oracolului de la Bălcești. Așa că poporul microbist a putut cugeta, și o mai face!, asupra profețiilor lui DD (nu ăla cu Oltchimul) vizavi de șansele echipelor noastre prin Europa.
Să recunoașteam - în spirit autocritic cei cărora ne venea să-i răspundem, la momentul respectiv, cu binecunoscuta formulă "asta să i-o spui lui mutu" - că purtătorul de pălărie în care îl doare a anticipat corect calificarea a două din trei în play-off-ul de Europa League. I-a ieșit predicția, dar cumva viceversa, de vreme ce
Atotintuitorul a crezut în CFR și mai puțin în Petrolul. Fără a fi, ca să-l cităm, "o echipă grozavă", Dinamo Minsk a eliminat
umbra echipei cu 8 trofee naționale și 11 victorii în ChL (ce-i drept, și prin ...contribuția majoră a năbădăiosului Rada). Iar exact pe dos au stat lucrurile în ceea ce i-a privit pe ploieșteni, învingători la scor acasă la echipa aceea "dată dracului", tocmai prin aportul determinant al vedetei de care se îndoia celebrul prezicător a fi în stare să decidă.
Spre deosebire de acest personaj insolit al fotbalului, un superprofesionist ca Mircea Lucescu a găsit să i-o spună lu’ mutu cu totul altfel. A sesizat revenirea adevăratului Mutu în partida-tur și în campionat, aruncându-i mănușa
Briliantului, punându-i pe umeri povara de a se arăta decisiv la Plzen. O provocare grea, pe care cel mai controversat fotbalist român a primit-o cu același tupeu de pe vremea când, un puști fiind încă, își permitea să refuze schimbarea dictată de marele Dobrin. Defel inhibat de presiunea pusă de Il Luce, Mutu s-a dezlănțuit exact în, probabil, cel mai important meci pentru viitorul clubului unde ratase sezonul precedent. Un gol ce amintește multora de Il Fenomeno (vezi ProSport) și o pasă decisivă cum numai jucătorii din stirpea lui Hagi pot da constituie răspunsurile la concret pentru niște
spuse lui mutu.
Cât despre Steaua și Astra, a ieșit cum se cuvenea - bravo lor. Personal, am simțit o bucurie chiar mai mare decât pentru execuțiile lui Stanciu sau Enache urmărind imaginile cu mulți copii și numeroase domnițe trăind inefabilul fotbalului în tribunele marii noastre arene. Cu ei și cu ele poate revenim la adevăratele rosturi ale celui mai iubit dintre jocuri.
George PLAURIAN