Ce ziceți, să dăm și noi niște premii? E la modă, nu?, ca orice publicație sau "presar" mai cu moț să stabilească ierarhii la sfârșit de an, de parcă nu ne-ar fi de ajuns ancheta de mare tradiție a singurei Gazete care mai rezistă încă falimentului generalizat al presei scrise... Totul ar fi să găsim
una bucată sponsor cu aprigă dare de mână și încă trei-patru susținători, amatori de niscaiva publicitate de Sărbători, restul ținând de fantezia organizatorilor.
Dar la ce bun? S-au dus anii - puțini, de numărat pe câteva degete - în care treaba era unică, apanaj al Asociației Presei Sportive, se lăsa cu spectacol de gală transmis în direct, iar laureații plecau acasă nu cu vreun ceas de lux, precum deunăzi, de undeva, ci chiar cu limuzină (Feri Vaștag știe!). Apoi, fiecare a vrut să-și
arate mușchii inclusiv în stabilirea de asemenea ierarhii simbolice, care nici măcar pe bază de anchete - printre cititori, de exemplu - nu se mai alcătuiesc, în majoritatea cazurilor. Concurența, bat-o vina, a generat și situații amuzante, una avându-l ca protagonist pe Ionuț Lupescu. Acesta juca prin Germania, telefoanele mobile încă nu pătrunseră în România, așa că redactorul de la
Sportul românesc a sunat acasă la tatăl "kaiser"-ului (fost și acesta, la vremea sa, mare fotbalist). Nea Culai s-a bucurat să audă că are fiul laureat și a garantat prezența la Sala Palatului. Însă Ionuț nu a ajuns acolo. Ori el, ori "bătrânul" său văzuse că nu figurează printre primii jucători ai anului respectiv - 1994, parcă. Văzuse bine, numai că parcursese ancheta...
Gazetei sporturilor. Nota bene: încurcătura nu l-a împiedicat pe Lupescu-senior să ridice, de la redacția din strada Brezoianu, ditamai frigiderul, premiul oferit de
Sportul roșu.
Să dăm și noi ceva premii? Doar ca să ne aflăm în treabă și să ne mai amuzăm un pic, am putea efectua niscaiva nominalizări, socotindu-l pe Gabi Mureșan simbol al eleganței în iarbă sau desemnându-l pe Ioan Niculae patronul care respectă contractele.
Cui prodest, însă? Mai bine să ridicăm paharul în cinstea celor care chiar au însemnat prin fapte bune acest 2014 - an care, altfel, bine că se duce - și să nu-i uităm nici pe prietenii acestui site:
LA MULȚI ANI!
George PLAURIAN