Da,
tăticul presei noastre sportive nu s-a înșelat, iar pe lângă Ovidiu Ioanițoaia destui alții au anticipat la fel, corect. Siiiiiiii, a exclamat eroul însuși în momentul anunțului, adăugând o mulțime de "i"-uri scurtului cuvânt de afirmație, spre a-l face o categorică expresie de triumf: el, însuși Cristiano Ronaldo, este alesul anului fotbalistic 2014.
E astfel a treia oară când îndelung gelatul și mult răsfățatul Cristinel, ca să-l alintăm ca pe la noi, îi ia fața lui Leo și tuturor celorlalte vedete. Încă o dată, nu contează nici impresia artistică - capitol la care strălucește Messi și alți "Sânmărteni" de pe diferite meridiane-, nici cucerirea titlului suprem într-un campionat în care naționala portughezului (de acum) triplu câștigător de Balon de aur a ieșit pe ușa din dos. Decide, iată, ceva din categoria gen mândrie supremă a oltenilor de odinioară, care scandau "Ceaușescu și poporul/ Oblemenco - șut și golul". Cu
boabele stă foarte bine Ronaldo, ca și, ce-i drept nu-i de strâmbat, cu trofeele adunate anul trecut. Nu interțări, ci numai din bătăliile intercluburi.
Succesul lui Cristinel a venit și pe fondul unui an presărat de Messi, parcă, cu mai multe grimase decât cu execuții magice. Dar nemții ce
defect or fi avut în 2014, ce mai trebuia să facă Neur pentru a atrage mai multe sufragii? Doar... neșansa de a fi portar poate explica expedierea lui Manuel abia pe poziția a treia, într-o întrecere ce pare rezervată altor posturi din teren (topul listei laureaților, cu minimum trei trofee, în timp este elocventă: Messi, Cruyff, Platini, van Basten, Cr. Ronaldo). O anume consolare pentru campioana lumii - stabilită anul trecut, nu altcândva - a constat în desemnarea lui Joachim Löw drept antrenorul number one.
Echipa ideală 2014 oferă, la rându-i, prilej de reflecție, măcar apropo de cercul restrâns al cluburilor ce fac legea în fotbalul mare. Sunt cinci toate, din Europa toate. Iar omiterea unor Ibrahimovic, Muller sau Bale din aceast unsprezece original provoacă în mod cert alte discuții despre subiectivismul ce nu poate fi despărțit de întreprinderile unor asemenea anchete. Dar ce ne-am face fără ele? - aceasta e întrebarea. Printre altele, am fi mai săraci în trăiri, lipsiți și de cel mai lung și apăsat si rostit vreodată într-o o reuniune la patru ace a răsfățaților și prea scumpilor fotbalului...
George PLAURIAN