Fiindcă e sexager și a muncit cu brațul, plus cu fantezia în închisoare, George Copos a redevenit om liber înainte de termenul fixat prin condamnare. De gratii ar putea scăpa, în această Săptămână a patimilor, și Gheorghe Ștefan, dar pentru alt fel de
scriituri, Pinalty fiind implicat într-un dosar încă departe de finalizare.
Sunt doi oameni care au însemnat cumva, prima implicarea fiecăruia în parte, o recentă și lungă perioadă a fotbalului românesc. Eliberarea lor poate fi salutată sau nu, după cum ne lasă inima pe fiecare, însă numai din punct de vedere strict omenesc. Cel puțin Copos se întoarce la viața normală, fără ca fotbalul să aibă ceva de câștigat: a spus răspicat în prima sa declarație de după cele 400 de zile că marile-i greșeli au fost intrarea în politică și cheltuirea a 30 000 000 de euro cu Rapidul. Așadar, nici vorbă nu poate fi de o reîntoarcere în fenomenul care i-au adus celebritatea, dar și decăderea - din mare industriaș, viceprim-ministru, patron de echipă campioană a ajuns tovarăș cu borfași, violatori, criminali.
Ne place sau nu să recunoaștem, fotbalul este mai sărac prin dispariția lui George Copos dintr-o lume, a sportului, în care el se află de când se știe, nefiind vreun venetic gen Bucșaru sau Adamescu. A preluat un club cu același gând de profit al oricărui afacerist, însă fostul reprezentant român în Federația Internațională a Sportului Universitar a adăugat trecerii sale în preajma gazonului și ceva pricepere a domeniului, și chiar a investit: așa zgârcit cum a fost el considerat nu de puțini, a câștigat trofee pentru care a cheltuit consistent -una peste alta a pierdut bani, mulți bani, făcuți din televizoare, telefonie, acadele sau alte cele.
Patronul Luceștilor campioni, al Rapidului renăscut îngroașă rândurile românilor cu dare de mână care nu mai vor să audă de implicare în fotbal. După ce a plătit pentru faptele sale, Copos se-ntoarce între oamenii liberi, poate și între microbiști, dar mai mult ca sigur că nu și între cei ce se amăgesc și ne amăgesc cu redresarea fotbalului românesc. Cine umple golul lăsat de plecarea sa? - aceasta-i întrebarea la care nu avem răspuns și nu știm când și dacă îl vom căpăta.