Mai știați ceva de Vasilică, cocoșelul fără frică, regizorul din Regie, generosul cu paltoane sau
șoșoane dăruite pe post de prime de Crăciun? Dacă nu, nici o pierdere, Liga noastră-i e la fel și cu el, și cu lipsă el, mai săracă doar la "capitole" precum declarații delirante și acuze fulminante (deși golul lăsat de respectiv pare liniștit umplut inclusiv de patroni de import, gen nea Massone ăsta, despre care dublul demis Zé Maria pretinde că-și socoate angajații ca bieți sclavi).
Ei bine, Vasilică s-a săturat să nu mai știe nimeni de el, prin lumea așa-zis bună, și-a dat să scuture praful de pe amintirea frumoasă a Sportului Studențesc. Dar această intempestivă reieșire din anonimatul în care îl aruncase proverbiabila-i cupiditate (doar e finul lui Georgică, celebrul acuzat de zgârcenie supremă) nu s-a produs prin, știu eu?, vreo decizie de a investi cu adevărat, de a construi un club serios. Ce a comis de ne silește să ne amintim de un patron coborât la nivelul patru al fotbalului? Păi, ce altceva decât știe el cel mai bine să facă - un pui de scandal, circ cât cuprinde!
Fotografia publicată la Gazetă e dovadă, depunerea de plângere împotrivă actelor de violentare e atestată de către Poliție: Vasilică a produs încăierare în birou de Asociație Municipală, printre victimele furiei numărându-se un calculator. Tărășenia ar fi plecat de la culpa unui funcționar, care ar fi cutezat să nu-l informeze pe
ditai patronul că are jucător în stare de suspendare, ceea ce a dus la pierdere de meci la masa verde. Vasilică neagă faptele, însă avem și noi sursele noastre, care-i confirmă ieșirea golănească, una ce nu poate mira, dacă ne reamintim de antecedentele personajului slobod rău la gură și netemător să bată cu pumnul în masă la nivelul unu (nu patru, ca azi).
Veți spune, poate, că se dă prea mare importanță incidentului. Dar măcar asupra unei concluzii trebuie să cădem de acord: fotbalul, și nu doar el, e după chipul și asemănarea conducătorilor săi. Adică, acum, la noi - jalnic...
George PLAURIAN