Nu vom avea marea finală
de casă spaniolă, s-a destrămat visul altui duel Messi-Ronaldo pentru cel mai jinduit trofeu al mapamondului. Doar Barcelona merge la Berlin, oraș interzis aseară Realului de către
Pasărea Phoenix a deceniului în marele fotbal.
Cât sunt ei de
galactici care pot răpune
extratereștii (3-1 nu mai departe decât spre finele celui mai recent octombrie), Cristiano și ai săi au avut degeaba în buzunare biletele de Germania după penaltyul bătut, și transformat, pe mijlocul porții de către golgeter. Unul singur dintre ei, câștigătorii de anul trecut - nu din alte vremuri! - ai Ligii va juca a doua finală la rând. Atâta numai că respectivul, Alvaro Borja Morata Martin pe numele său întreg, a schimbat barca în scurtul răstimp, dând Madridul pe Torino, în schimbul a (doar) 20 de milioane. Mai tânăr și mai puțin galonat, tocmai el a devenit noul
Brutus al momentului pentru Realul afirmării sale, din capitala natală, unde un președinte de club l-a socotit, atunci, încă necopt pentru a pasa lui Ronaldo.
Dar dincolo de golul hotărâtor ce i-a dat autorului ”o senzație dulce-amară” se află, rescriind istoria fotbalului modern, o poveste cumva unică pentru ultima perioadă. De șapte ori în cel mai important act decisiv și cu două trofee de Liga Campionilor la activ, Juventus părea, totuși, condamnată la
moarte subită din marele fotbal după acea retrogradare dictată în contextul dezvăluirilor de corupție din anchetele
denea-ului italian (la alții s-a petrecut mai înainte, firește, ceea ce trăim noi, mai nou). Dovedit până la urmă o măsură nedreaptă,
purgatoriul torinezilor din 2006 a făcut lumea bună să nici nu pea mai ia seama la isprăvile lui alde Buffon, care elimina Realul acum 12 ani, în semifinale continentale. De aceea și este socotit noul ”Juve” a veni de nicăieri, pentru a strica cea mai așteptată confruntare pentru 6 iunie a.c.
Degeaba a bătut, miercuri seară, superstarul Ronaldo alte recorduri. În zadar au fost dotate zecile de mii de suporteri până și cu textele ce trebuiau scandate, iar coregrafia tribunelor s-a arătat sublimă. N-a decis, în cele din urmă, nici presiunea nebună , din start, către poarta lui Buffon, nici dominarea per ansamblu a madrilenilor, nici măcar transformarea penaltyului cam ușurel acordat. Juventus a rezistat aproape miraculos. La fel cum a revenit până aici. Cu Pirlo, cu Tévez, Vidal, Pogba, Evra. Interesant că primul dintre aceștia a fost, într-un fel, cândva în rolul jucat aseară de eroul momentului, Álvaro Morata, dar ...viceversa: veteranul de azi juca în 2003 pentru Milan, care câștiga, după
unșpe metri, marea finala, cu Juventus. C-așa se scrie frumoasa istorie a celui mai iubit dintre sporturi, parcă prin ordin special de Sus - spre a ne ține mereu aproape de el...
George PLAURIAN