Hai, că n-a-nceput rău campionatul! Ăsta mititel, vai de el, la care privim chiorâș, deși promițătorul de revoluțiuni fotbalistice cocoțat în fruntea federațiunii ne râde-n nas, de la înălțimea poziției de la care - grație, desigur, conducerii sale vigilente și fierbânțelii care a cuprins și creierele calculatoarelor de la FIFA, cu coeficienți cu tot – naționala noastră privește de sus la reprezentative ce altfel ar bate-o și sculate brusc din somn sau scoase de prin baruri londoneze.
Noul start a stat sub neașteptate auspicii favorabile, create de primul rezultat ororabil al Botoșaniului în Europa, o calificare prin victorie în deplasare, indiferent unde, nefiind tocmai o specialitate românească. Nu-i rău pentru spectaculozitatea competiției cu șase goluri în două meciuri de început de ediție, performere fiind echipele cele mai apropiate de locul unde se dă ora exactă, din care una abia a primit pupicul de bun venit în Liga 1. Cealaltă însă a dat lovitura – victima sigură cum părea Chiajna la Giurgiu. Un egal surprinzător mai ales prin evoluția trupei lui Baciu, plină de tupeu a la... Șumudică, fostu-i antrenor, care a visat zi și noapte să se răzbune pe cei care au cutezat să se lepede de el.
N-a fost de ajuns nici execuția de generic a lui Budescu, degeaba s-a zbătut Mariusică ca un leu în cușcă (mă rog, ca tehnicianul suspendat pe după gard). Purece și ai săi – între care un nou, crud și promițător Răducanu – au pișcat unde-l doare ăl mai tare pe antrenorul cu ceva mare, despre care ne-am lămurit încă o dată că, dacă o mai fi și altceva, despre gură e vorba, sigur este. Ce mai prinsese Șumi glas după ce Astra (la care, în treacăt fie amintit, abia revenise) jucase cinstit cu ASA, ce-și mai dădea el cu părerea asupra a tot ce mișcă în fotbal, cum lăsa să se întrevadă că echipa patronată de după gratii va fi o solistă a campionatului cel nou. Îl înțelegem până la un punct, că nu putea să vorbească despre salarii neplătite cu lunile, de frustrarea unor Budescu sau De Amorim că nu-s lăsați să plece etc, etc. Dar de ce nu a lăsat-o mai moale cu vorbele, de ce nu făcut ciocu’ mic în noul context (doar știa cât de imprevizibil e Ioan Niculae în libertate, că doar l-a mai demis de două ori, darămite acum) – asta e mai greu de priceput.
Bravo, Botoșani, bun venit, Voluntari, ține-o tot așa, Chiajna! Urări la început de sezon, moment în care ne facem că uităm de toate apăsările, încercând să continuăm în speranță...
George PLAURIAN