Cu
Botșenii eram lămuriți de dinainte, în ciuda declarațiilor sforăitoare despre un
grozav retur - nu le putem pretinde mai mult, sunt încă departe, cum a recunoscut Croitoru după ce leșii le-a scos fotbalul european din cap.
De la Astra nu puteam cere mai mult, mai ales în ziua în care în topul oricărui flux de știri a tronat relatarea pe larg despre strângerea lațului în jurul celui mai bogat român. Cum să mai aibă Budescu și compania chef de spectacol când patronului, aflat oricum la răcoare, i se deschid alte dosare penale? Bine că s-au calificat, totuși, iar declarația lui Șumudică - cum că, indiferent ce va fi în turul următor,
rețeta scoțiană a mai înviorat conturile prin care suflă vântul - sună cumva a prevestire de vremuri și mai grele pentru giurgiuveni.
Dar ce a trăit Steaua numai de anticipat nu era! Nu că eludam bizareria politicii sale de transferuri, dar să-i treacă glonțul pe la ureche dinspre o echipă crudă, în fața căreia i-a ajuns, în tur, o repriză cât de cât onorabilă pentru o victorie aparent liniștitoare - la așa ceva chiar nu ne așteptam. O primă parte de impotență crasă, de joc alandala și apoi cuprindere de tremurici sub spectrul ratării calificării în condiții de om în plus - asta a ajuns să arate campioana României în vara lui 2015. De rușine s-a arătat ea, însă merge mai departe și atunci trebuie să mai îmblânzim termini: Steaua s-a făcut de rușinică.
Doar lui Becali nu-i pasă, a redevenit acel
Jiji cu cuvântări abracadabrante, susținând mai nou că acum are cea mai bună trupă, care a fost extraordinară în chinul cu Trencin!? Să vorbească așa,
la derută, sau ne ia de proști?! Cert e că definitiv își dă jos masca de pe chipul de iubitor de fotbal, reafirmând că totul nu e decât afacere pentru el, fluturând chiar ideea de posibilă intrare în insolvență în caz de necalificare!!
Și urmează Partizan, și acum să-l vedem pe Rădoi, de poate fi vreun artizan. Numai în pielea lui n-am vrea să fim, ce ziceți?
George PLAURIAN