Şi Gică Hagi a purtat banderola, ba chiar a făcut-o de parcă cu ea pe braţ l-a născut mama lui. Dar tizul-cumnat de Rege al fotbalului nostru a fost un Căpitan unic, cel puţin până acum: nu a intrat numai în fruntea naţionalei pe terenuri, a făcut-o şi la multe meciuri ale unui club care se cheamă FC Barcelona (restul nu prea mai contează, nu?).
Din această zi de miercuri, Căpitanul trăieşte, iarăşi, cea mai preţioasă stare. De om liber. După 20 de luni. După ce a primit acea condamnare poate prea aspră pentru un un (unul dintre puţini!) cu puterea de a plăti imediat folosul necuvenit, dintr-o afacere în care s-a lăsat târât de prea hârşâitu-i impresar din perioada sa de jucător.
Vestea revenirii lui Gheorghe Popescu printre noi, cei ce ne mişcăm în voie, spre arene sau nu, vestea asta trebuie că bucură simţirile microbistice. Să sperăm că va reintra, când va putea legal, şi în sportul care l-a făcut celebru, cu demnitatea care l-a caracterizat inclusiv în perioada petrecută după gratii.
Fii tare cum te ştim, Căpitane!
George PLAURIAN