Ei bine, da, recunosc că mă bucur cumva (dar fără a sări pe pereți) de al doilea succes consecutiv al campioanei la Ovidiu. Vă veți putea întreba "Băi, bine, bre, cum vine asta, că mai ieri lăudai jocul băieților lui Hagi?!". Uite așa, răspund prompt, dintr-un motiv pe care vi-l dezvălui fără ocolișuri.
Înainte de meciul de aseară, nu puțini din mulțimea microbistică și internaută se arătau marcați de efectele suspicionitei, maladia generalizată printre cei ce-și mai pierd, încă!, vremea prin jurul fotbalului nostru cu atâta iz penal. Pe mulți i-am auzit sau citit anticipând că va fi "bara-bara", că nașul și finul își vor împărți victoriile, mai ales după ce legătura prin sânge machidonesc și alianță în biserică a primit o nouă confirmare, în variantă originală de cântec - "din bucata mea de pâine/ am hrănit un pușcăriaș ș-un câine".
Uite, însă, că nu a fost așa (bre...), Jiji i-a pupat mâna nașului Gică, dar l-a bătut iar. De asta mă bucur - și nu pentru că am descoperit fotbalul mulțumită lui Voinescu, Zavoda, Apolzan, Bone, Alexandrescu, Constantin, Tătaru et comp sau din niscaiva sentimente de fan Reghe-salvatorul. Măcar în momentul ăsta ne mai scuturăm de veșnică bănuială...
Cât despre Viitorul, merită să urmărim cu aceeași simpatie trupa cu nume ce se poate transforma în renume. A jucat iarăși
fotbal, dar s-a izbit, încă o dată, de rezistența unui portar în a cărui calitate au crezut doar câțiva. Niță și-a făcut, și joi seară, excelent treaba, iar execuția de efect a lui Stanciu a fost de ajuns pentru calificarea în semifinale, deși viceliderul a avut ocazii bune pentru cel puțin egalare.
Iar vizavi de FCSB (Steaua), e de așteptat reacția fanilor: vor reveni galeriile lângă echipa? Ar cam merita, campioana resuscitată animă iarăși disputa, iar și
eternul derby pare că poate redeveni ce a fost în condițiile în care rivala din "Groapă" chiar începe să conteze, după destulă vreme.
George PLAURIAN