Prin tot ce (NU) i s-a pregătit și ce i se mai adaugă aproape zi de zi, acțiunea hivernală pentru producerea estivală la nivel continental aduce și chiar se traduce a fi a biată șușă. Tastați DEX, ca să vă edificați: șușanea = (1) pușcă lungă arnăuțească, dar și (2) =
spectacol (de varietăți) cu numere improvizate, de calitate discutabilă, atât în privința programului cât și a interpretării. Aranjament în vederea obținerii unor profituri.
Să o luăm metodic, sărind peste prima definiție (pușchea pe limbă cu ea în vremurile astea așa agitate!). Păi nu e acțiunea sub semnul improvizației crase generate de amatorii cocoțați în capul fotbalului nostru profesionist, de s-a rămas și fără unul dintre adversarii de mâna a paișpea abia-abia găsiți pentru stagiul din Turcia? Nu-i calitatea programului de cămin cultural din cine știe ce cătun, iar aceea a interpretării nu se anunță în aceeași măsură la ce a putut ajunge la lot, după refuzul campioanei, bașca bizareriile listei? Cât despre profituri de pe urma unei asemenea încropiri... reprezentative, îi las pe alții mai perspicace să le deslușească.
Este,
bre, ca la dicționar. Din păcate,
bre, microbistule care mai crezi în povești cu pregătit iarna
carul pentru vara unui turneu final. Iar colac peste pupăza federală, a mai comis-o și ditamai selecționerul, antrenorul secolului trecut. Tata Puiu s-a vârât în ceea ce are mai slobod lumea post '89 mai ceva ca musca într-o anume partea a calului, mai ales prin ultima chemare la superoriginala selecționată (a cui să fie, oare?): că l-a luat pe Ropotan, hâm, mai treacă-meargă, că oameni suntem și mai toți avem copii cărora trebuie să le asigurăm un viitor, dar să-l convoace in extremis chiar pe portarul ultimei clasate, probabil fiindcă a reușit să nu primească
decât 32 de goluri în peste 30 de ceasuri?! Asta i-a pus capac criteriilor de selecție, cel puțin în ochii eternilor cârcotași, care parcă atâta așteptau - și ia-l la refec, și uite legătura făcută mintenaș cu legarea de glia(și construcțiile?) Voluntariului a unuia dintre ultimii, și cei mai reprezentativi, oameni de fotbal
cooperativizat, că nenea ăsta cu dureri numai în pălărie dinspre gura lumii trebuia să debuteze triumfal în noul rol de conducător, nu?
Numai a treabă de echipă națională nu pare ceea ce se petrece cu acțiunea asta, ci mai degrabă e domeniul celebrului îndemn adresat de Caramitru lui Dinescu (
fă-te că muncești), în momentele alea nebune când cel din urmă nici nu visa că va da poezie pentru gastronomie, pe princiul sfânt al trecerii oricăror sentimente (tot) prin stomac. Națională este doar șușanea la care asistăm, fără de voie, în acest ianuarie în care ne-a luat rău, dar rău de tot, cu frig gândind la ce ne pândește în fierbințeala verii Europeanului.
"Cantonamentul e făcut pe genunchi" – nu o spunem noi, pe
RoS, nici detractorii de meserie, ci un anume Cristian Chivu...
George PLAURIAN