Ce furtună a putut bântui internetul microbistic înainte de derbyul din localitatea abia pusă pe harta fotbalului! C-o fi şi c-o păţi, suspiciuni cât cuprinde, plecate de la rezultate anterioare neaşteptate şi alimentate de indisponibilităţi de vedete socotite ciudate, dar şi de relaţia de obârşie plus înrudire dintre patroni - că nu s-are pune naşul să încurce afacerea ce i-a adus finului celebritate şi bani frumoşi, aceasta fiind nota de bază în aria suspiciunii cântate de zor în preajma meciului de la Ovidiu.
O dată faptul consumat, după am văzut ce am văzut, mai putem rămâne în aceeaşi notă? S-a dat la o parte cumva Viitorul sau a dominat destul timp, însă fără busolă sau forţă de ameninţare a porţi? Au intrat până la urmă şi anunţaţii accidentaţi în jurul cărora s-a tot speculat, dar ne e clar acum sau nu că nu respectivii au făcut ca echipa lui Hagi să conteze în luptele pentru titlu, ci mai ales un bătrân dintre aceia pe care de nu-i ai trebuie neapărat să-i cumperi, un anume Cernat, peste a cărui absenţă s-a trecut incomparabil mai uşor? Iar când o trupă cu mulţi jucători necopţi încă se vede condusă după o stupizenie comisă de un apărător impresionant doar prin gabarit şi mai primeşte un gol când numai pe arbitrii i-a putut lovi orbul găinilor la o preluare cu mânuţa, e în logica fenomenului să se taie avântul.
Cum-necum, Viitorul cam iese din cărţi. Viitorul acestui campionat e văzut iarăşi de stelişti, fiind de urmărit dacă noua perlă a fotbalui autohton, Nicuşor Stanciu, et comp vor izbuti să profite de incertitudinea ce macină tabăra liderului. Iar disputa de diseară va lămuri, probabil, şi cine va mai rămâne să conteze între new Dinamo şi new... Iordănescu (că ăl bătrân are treburi mai importante, după ce şi-a pus lumea în cap prin câteva bizarerii în selecţie).
Mai există, însă, şi out-ul prin L1, unde Ilfovul tocmai a cucerit Moldova. Victoria angajaţilor fotbalistici din Chiajna poate surprinde numai prin proporţii, altfel şi revirimentul echipei cu Milevskiy în recital fiind anunţat (Rednic ştie!), şi faptul că Botşenii n-au dansat decât o vară europeană apărând notoriu. În schimb, acel 0-1 de la Iaşi, cu gol în minutul 10 şi apoi linişte&pace, chiar stârneşte mirare (dacă nu cumva mai mult de atât...). N-or mai avea pentru ce să se omoare cu firea băieţii lui Napoli, de ce să strice oamenii lui Prunea revenirea în tranşee a fostului şef de Ligă, dar prea e substanţială diferenţa între ce se juca în Copou când CSMS era o revelaţie, gata-gata să ajungă în off, şi ce se leagă azi în jurul lui Andrei Cristea ca să nu ne arătăm surprinşi - măcar atât...
George PLAURIAN