Incredibil, dar adevărat. Recordul de scor al divizie secunde a fost doborât de o nouă promovată, CS Afumați, care a întrecut o echipă meritorie a ultimelor 2 ediții ale diviziei secunde, Șomii Pâncota. Probabil ilfoveana din Afumați a vrut să demonstreze că-și merită locul obținut în liga secundă, după un final "la fotografie" în dauna celor de la SCM Pitești.
Ultimii au pierdut, acum câțiva ani echipa lor tradițională, galonată cu 2 titluri naționale, ultimul după un final de legendă cu echipa miliției, iar acum clona sa, FC Argeș 1953, a accesat liga a III-a și va pretinde, dacă nu a făcut-o, palmaresul fostei echipe a lui Dobrin, Radu (I, II și III), Jercan, sau Halagian. Nebunia timișorenilor de acum câțiva ani pe când Iancu vroia să subtilizeze palmaresul Politehnicii tradiționale se extinde vara asta în toată țara. Odată cu intrarea în faliment a unor echipe de tradiție precum Petrolul, Rapid, U Craiova (cea ajunsă la Mititelu), obsesia suporterilor este înființarea de clone, cu același nume și preluarea palmaresurilor echipelor originale. Încă o dovadă că trăim într-o țară lipsită de logica lucrului bine făcut, înlocuit cu aiureli de fațadă, aidoma anilor 80 în care, la o inspecție, uzina trebuia să strălucească, neavând vreo importanță câte rebuturi producea. Așadar suporterii nu au nicio putere și nicio concepție despre un club de fotbal, dar vor să pună mâna pe palmarese la care ei nu au contribuit nici măcar cu aplauze (Petrolul sau Rapid având, de exemplu, piesele de palmares obținute înainte de 2008, pe când suporterii de azi se jucau cu p...). Așadar, cui îi pasă astăzi că un club de liga a II-a (sau I) este obligat să aibe echipe de juniori în campionatul național (U18 sau U17), că jocurile acestor echipe necesită bani de transport, mingii, echipament, întreținerea unui teren (de 100 x 50 metri, nu de handbal, așa cum aveam în curtea școlii. Deși înscrise prin liga a IV-a sau a V-a, echipele din Piatra Neamț, Galați, Ploiești sau Giulești vor reveni, cum spun ziariștii de Facebook, în 2-3 ani de zile, toate, în liga I. Ce contează că liga a IV-a înseamnă 34 etape, a III-a 30, a doua 38 (dacă nu se mai retrag câteva echipe), iar pentru promovare lotul clonelor trebuie să fie suficient de puternic (după cum scriam mai sus, speranța piteștenilor pentru liga a II-a a fost la egalitate de puncte și golaveraj cu CS Afumați, dar în meciurile directe piteștenii au câștigat cu 1-0 la Afumați în timp ce aceștia au fost mai buni cu 2-1 în Trivale.
Și așa o comună de care auzisem doar pe la istorie, grație unui Radu de la Afumați, a ajuns în liga a II-a, acolo unde ani de zile au jucat Prahova, Sportul Studențesc, UTA, CFR Cluj. Bravo ilfovenilor, este meritul lor că au promovat, chiar și la al treilea criteriu de departajare (după puncte, rezultate directe). Dar mai este campionatul României unul național, sau al județului Ilfov ? Orașe mari ca Ploiești, Brașov, Petroșani, Hunedoara, Pitești, Galați, Sibiu, Arad, Oradea sunt departe de șansa (cel puțin teoretică) de a lupta pentru titlu, în timp ce capitala are numai 2 echipe în prima divizie, plus încă două din Ilfov, campioana țării se află, și ea, la 50 km de capitală, în timp ce în liga a II-a județul Ilfov numără un sfert din numărul total de echipe. În acest timp Baia Mare, penalizată în primăvară cu 24 puncte pentru neplata jucătorilor este exclusă, reprimită și apoi retrasă din noua ediție, ACS Poli Timișoara (a treia echipă Poli din istoria orașului Revoluției) este admisă în liga I cu 14 puncte penalizare, alături de vicecampioana ediției trecute, ASA, penalizată și ea cu 6 puncte, în timp ce tripla campioană a anilor 2008-12 este și ea ținută departe, tot cu 6 puncte penalizare. Fotbalul nostru a ajuns la vîrful aberațiilor. Liga a II-a și-a alcătuit 2 programe, cu numai 5 zile înainte de debutul competiției. Se aștepta retragerea Pâncotei, care a fost admisă marți, dar Baia Mare a spus stop joacă, așa că programul campionatului a fost ajustat cu 2 zile înaintea debutului. Și nu a fost suficient, pentru că Pâncota, cea acceptată marți, a prezentat o echipă de juniori-copii care a pierdut, cum spuneam, cu 16-0, iar acum probabil se gândesc ce ar putea face pentru a evita astfel de recorduri. Metalul Reșița, penalizată și ea cu 15 puncte sezonul trecut, ca urmare a terminat pe ultimul loc (dar înaintea excluselor) a pierdut și ea, numai cu 5-0, la Satu Mare, acolo unde Olimpia a avut emoții de a-și păstra locul în liga secundă. Și atunci întrebăm: de ce mai avem nevoie de 21, 20 sau mai vedem câte echipe în liga secundă ? Ce părere are domnul președinte al FRF, destul de vorbăreț, dar la fel de ineficient și pripit în decizii ? Ce caută în liga a II-a echipele care fuseseră retrogradate în utmă cu 2 luni ? De ce este admisă Unirea Tărlungeni care joacă acum la Ștefănești ? Ce se întâmplă cu ACS Berceni, anunțată că va juca pentru constănțeni care au găsit, astfel, soluția țepuirii furnizorilor de utilități și bugetului de stat care se umple cu amenzile dictate împotriva naivilor care nu și-au închis buticurile ? Nu comentăm situația jucătorilor, neplătiți ei știu de când, pentru că a fi jucător (sau angajat la privat) în țara asta înseamnă să-ți asumi primirea salariului când are chef patronul, de aceea o Pâncota a rămas fără jucători care, repet, s-au prezentat satisfăcător în ultimele două sezoane. Dar trăim în România, ne pregătim de campania electorală și sportul rege, alături de alte sporturi care au adus medalii țării, nu mai este o prioritate pentru români decât pe Facebook unde președintele FRF încasează mai multe apostrofări săptămânal decât au fost spectatori la derbyul etapei a II-a dintre clasatele pe podum de acum 3 luni, Pandurii – Astra. Și, ieri, formația campioană a fost asistată din tribune de 800 spectatori. Așadar, pentru cine mai se joacă fotbal în România ? De ce mai facem licitație pentru drepturile de televizare ale ligii a II-a ? Ce televiziuni mai sunt interesate să cotizeze?
Romeo IONESCU