V-a plăcut răspunsul lui
Reghe la întrebarea de ce are nevoie echipa pe care o antrenează pentru a se putea măsura cu puterile gen Manchester City? Cred că replica promtă cu "500 de milioane de euro" merită, dacă nu memorată drept antologică, măcar comentată ca o amară recunoaștere a supunerii oarbe a mentalității fotbalistice principiului conform căruia
banii vorbesc.
Chestiune se potrivește și mai oblu înaintea returului de pe "Etihad Stadium", căci cine - barem una bucată parior - ar mai putea risca să bage câțiva firfirici pe o calificare bucureșteană?! Asta e, nu încape nici capăt de discuție, Steaua face act de prezență diseară, după capotarea-record de pe Arena noastră. O șansă mai are cumva, dincolo de calculele la concret despre grupe ChL, bani, glorie: să joace
ceva prin care să să-i surprindă pe britanici, iar pe noi să ne facă să ne iluzionăm că fotbalul nostru n-a ajuns cu totul la stadiul de motoretă în epoca superlimuzinelor (cu prețuri individuale rivalizând și cu venitul mediu pe sfert de veac al unei famiilii de români - apropo de pomenita trimitere a antrenorului la bugetele cluburilor).
Nu-i simplă vorbă-n vânt, trupa asta
demilitarizată (nerecunoscută de ministerul care a creat CCA, devenită Steaua) poate câștiga o bătălie spre miezul nopții, prin ieșirea fără capete plecate de pe câmpul unei calificări ratate. E bătălia cu ea însăși, înainte de orice, pentru propria demnitate, colectivă și la nivel de fiece jucător - doar oricare se socoate a nu fi fietecine de a ajuns la echipă cu firmă, la loturi naționale, nu?
Nu aveți decât să mă ocărâți etc după meci, de va fi o altă biată parodie: asta sper, adică un pic de
sânge-n instalație (ca să vorbim ca-n peluză) la echipa despre care se afirmă că nu are ce pierde. Ba are: urma vagă de onoare. Păi cu cota de transfer a lui Stanciu, Popa ș.a.m.d. cum rămâne fără așa ceva?
George PLAURIAN