Ce s-o mai război cel mai cucernic patron
fotbaliator cu Armata? Oricum marca Steaua e desuetă pentru contemporaneitatea Pipereanului, care acționează pe cu totul alte principii decât acelea de la Ion Alexandrescu citire.
Marca Jiji nici nu trebuie omologată, fiindcă nimeni altcineva nu poate avea pretenții la o emblemă cu una bucată oaie împingând una bucată mingiucă cu ambele bucăți cornițe pe pășunea unde firul de iarbă crește-n bună pace cu
florea de bancă (aceea de stat/păstrat pentru bani, nu rezervată odihnei fundurilor umane). Și-i treaba lui, nu-i așa?, cum și-a făcut primul milion și multele următoare, cu care s-a vârât în fotbal. Din acest punct devenind și treaba noastră, a celor atât de naivi încât să credem că sportul-rege mai e un joc destinat și nepricopsiților din tribune, ne-am lăsat amăgiți o vreme de promisiunile renașterii unei Stele la care să se-ncline Europa ca la Sevilla lui Duckadam.
Evoluțiile din ultima vreme ale echipei care nici măcar nu mai știe cum o cheamă d.p.v. legal ne-au eliberat total de asemenea iluzii. Ceasurile care au dat cel mai recent ora exactă în fotbalul european, ce nici măcar de primă mână nu e, au venit cu cireșe pe tortul preparat de boier Jiji & vătafii personali din firimituri adunate aleatoriu. Adică, în timp ce alde Adi Popa bâzâia ca muscoiul fără rost nobil, albinele care mai ieri rostuiau prin stupul bucureștean produceau miere prin prisăci străine: steliștii actuali se străduiau plini de abnegație să demonstreze că L 1 nu e mai prejos decât a doua diviziune elvețiană, iar foștii steliștii izbuteau exact, dar exact!, ce lipsește liderului din România - atingerea scopului dintâi al fotbalului, marcatul în porți adverse.
Hai să zicem că acceptăm ideea imposibilității profund umane de a rezista tentației umplerii de bani albi în zile negre prin cedarea
perlei Stanciu. Dar de Rusescu cum de au uitat sfetnicii lui Becali Gh., din ce rațiuni nu au luat în calcul reînregimentarea atacantului care, iată, dă gol decisiv la Villarreal, că Raul nu posedă cotă de transfer măcar apropiată de cea a lui Nicușor? Să reamintim
memeilor și de Keșeru, marcator în poarta lui Arsenal, după alte proaspete dovezi de productivitate?
Scuzații divagațiile de la jocul în sine prestat la Zürich. Păi, ăla a fost joc?! Să fim serioși... Barem de la Astra nu ne așteptam la vreo ispravă, putând chiar să se socotim plăcut surprinși că a reușit să înscrie fără Alibec, a cărui acontare de către același super-ultra-original patron în plin campionat, dublat de participare europeană, nu arată decât ce încurcate sunt căile Ligii 1.
George PLAURIAN