Aproape că uitasem de handbal, cel al foștilor cvadrupli campioni mondiali fiind doar amintiri mărețe de bunici, iar al variantei feminine nemaiatingând nivelul Chimistului oltean decât prin ceva
pâlpâiri europene gen CSM-ul de pe lângă Primăria Capitalei. Brusc, o victorie asupra echipei cu bronz mondial și de pe locul de lângă podiumul olimpic la Rio ne retrezește interesul față de jocul care a dat lumii
vârfuri ca Gruia, Gațu, Penu sau Oțelea.
Cum explică comentatorii specializați saltul spectaculos al băieților care parcă s-au culcat noaptea în lumea a treia și s-au trezit dimineață în poziția de autorizată inspirată la un European după 22 de ani? Pe ProSport se scrie despre tricolori care "
au intrat încă de la început cu o atitudine specifică unor echipe cu pretenţii, foarte bătăioşi, gata să joace la sacrificiu... apărare foarte mobilă, dispusă la efort, dar şi cu talie pentru a face faţă masivilor adversary... Apărarea l-a ajutat foarte mult şi pe Mihai Popescu între buturi, care a făcut adevărate minuni". Am citat mai pe larg fiindcă autorul Huțu nu descoperă inovații miraculoase în evoluția naționalei masculine, sunt lucruri simple, extreme de accesibile și percepției microbistului de rând.
Prin la fel de simplă întâmplare s-a ajuns la o coincidență ce poate fi mobilizatoare: România - Polonia s-a jucat cu mingea mică și cu mâna, România - Polonia se dispută curând pe bază de picioare în urmărirea unui mai voluminous
obiect al muncii. Sigur, e altă
mâncare de pește în fotbal, dar dacă am reținut explicațiile specialiștilor, herr Daum are de luat notițe de la senor Pascual. Nu i-om cere să lucreze ca Mocanu sau Ramba, câte șapte ore per zi, cu aleșii săi, unii mai mult sau mai puțin discutabili (a se vedea, de pildă, reacția ex-căpitanului Raț). Dar titularii echipei cu Cîntec recâștigat ( și la propriu, cu î din i, și cu 4 goluri date
leșilor, are așa ceva 7-le reprezentativ ) și-au mai dezvăluit și propriul secret al lui Polichinelle: "
Avem un om excepțional lângă noi", zicea unul. Să ajungă la o concluzie asemănătoare și Stanciu sau Chiricheș după partida de fotbal în care, precum în aceea de handbal, ne uităm cam de jos în sus la alde Lewandowski? Rolul pedagogiei în misia selecționerului este covârșitor – iată ce pare concluzia de căpătâi din lecția de poloneză combătută pe românește, a unui iberic pentru un german.
George PLAURIAN