Interesantă, dacă nu chiar una de vârf, e această săptămână pentru fotbalul nostru.
Din subsolul său de ierarhie, Chiajna s-a încăpățânat să mai bată și ea pe cineva, dar nu pe oricine. Echipei "de la Militari mai sus, pe dreapta" i-a căzut victimă celălalt
grangure bucureștean (cu echipa lui Becali rezolvând-o din noiembrie), iar antrenorului său tânăr Dan Alexa - unul dintre cei mai experimentați și aureolați tehnicieni, Ioan Andone. A fost rezultatul care a umplut paharul lichidului insipid de pe
masa tot mai șubredă a lui Negoiță. S-o spunem însă pe a dreaptă: abandonul Fălcosului era previzibil încă din momentele oficializării
îmbârligăturilor financiare ale clubului din Șos. Ștefan cel Mare și ale
devenirii subite ca manager a lui Mutu, căruia nu i-a trebuit mult timp să-și aducă omul lui la Dinamo (de aici să nu se înțeleagă cumva că nu-i dorim succes lui Contra).
S-a lămurit definitiv și treaba cu "uite Steaua, nu e Steaua", deși tot nu e foarte clar și ce înseamnă ultima literă din denumirea FCSB - București sau Becali -, așa că glumița noastră cu Bizonii poate reprezenta soluția... împăciuitoare.
Finalul de săptămână fotbalistică se-anunță la temperaturi substanțial mai ridicate decât ce ne oferă clima, cu toate semnele ei de primăvară curândă. Nu unul, ci două derbyuri, plus minimum un meci cu alte posibile implicații hotărâtoare pentru play-off.
Peste toate rămân întâmplările din lumea bună. Messi și compania n-au mișcat în front, dar pentru noi elementul de senzație trebuie că e aportul decisiv al lui Stanciu în victoria lui Anderlecht. Să nu trecem prea ușor nici peste amănuntul implicării a zece românași în confruntările
altora din Europa League, în care - totuși! - suntem încă în priză directă, grație Astrei.
Norocul nu i-a mai zâmbit larg lui Șumudică (n-a primit penaltyul ce se pare că s-ar fi impus, a luat gol din poziție discutabilă de ofsaid), însă nici nu l-a părăsit cu totul, de vreme ce
astralii au egalat în ultimul minut - și prin cine au făcut-o, japonezul Seto marcând tare rar, mai ales cu capul! Egalul, cu două goluri date de mai titrata și net superior evaluata Genk, face tare grea misia din retur. Oricât ar prima rezultatul de pe tabelă, pentru Giurgiu aduce a victorie de moral faptul că - după amar de vreme - niște oaspeți nu mai strâmbă din nas din pricină de condițiile din
Românica: cum-necum, și vremea înmuindu-se, gazonul a atras laudele antrenorului belgienilor, iar fanii acestora s-au simțit ca acasă. Adăugăm faza de neuitat izbutită pe traseul Săpunaru-Teixeira-Budescu și ne putem declara, totuși, mult mai mulțumiți decât în destule ocazii similare.
George PLAURIAN