Cristian Țopescu: Admir tinerii comentatori sportivi pentru entuziasm, dar există o superficialitate

Fostul comentator sportiv Cristian Țopescu a declarat, într-un un interviu acordat AGERPRES, la împlinirii vârstei de 80 de ani, că admiră tinerii jurnaliști sportivi pentru entuziasm, dar consideră că există o anumită superficialitate, din cauza internetului.

 

"Internetul, de exemplu, care îți dă senzația că în câteva minute poți să te pregătești pentru comentariu de câteva ore", a afirmat Țopescu, precizând că este nevoie de o documentare mult mai aprofundată.

 

Cristian Țopescu a indicat că Jocurile Olimpice de la Montreal, desfășurate în anul 1976, cu marele succes al Nadiei Comăneci, care a obținut pentru prima dată în istoria gimnasticii mondiale nota maximă, nota 10, reprezintă cel mai emoționant moment din lunga și prodigioasa sa carieră.

 

Fostul mare comentator sportiv a lăudat proiectul lui Gică Hagi, academia sa, și consideră că echipa națională de fotbal se va consola din nou cu o participare (în preliminarii), fără calificare la Cupa Mondială.

 

Țopescu consideră că viitorul sportului românesc "este al copiilor" și îi acuză pe părinți de faptul că "ai noștri copii nu se mai îndreaptă către sport", acest lucru diminuând aria de selecție.

 

Cristian Țopescu: Mulțumesc frumos.

 

Cristian Țopescu: Tudor Vornicu.

 

Cristian Țopescu: Probabil, aceeași meserie. Pentru că, după ce am practicat sportul de performanță, la clubul Steaua, unde am câștigat două titluri de campion național, în anii 1960 și 1962, la sărituri peste obstacole, microbul televiziunii m-a despărțit de sport, de sportul practicat, și am început să practic sportul vorbit. Deci, din 1964 până în 2004, 40 de ani de activitate la Televiziunea Română, care a fost pentru mine și o școală a vieții.

Cristian Țopescu: Locul 1 ar fi Jocurile Olimpice de la Montreal, desfășurate în anul 1976, cu marele succes al Nadiei Comăneci, care a obținut pentru prima dată în istoria gimnasticii mondiale nota maximă, nota 10. Făcând o glumă, ea a obținut 7 ori nota 10, iar eu am împlinit acum de 8 ori 10. Pe locul 2 ar fi Ivan Patzaichin, de 5 ori campion olimpic, ale cărui evoluții le-am comentat până la retragerea lui, și pe locul 3 ar fi echipa de gimnastică a Românei, antrenată la vremea respectivă de Octavian Bellu și Mariana Bitang. Am comentat șase Campionate Mondiale câștigate de echipa României, două ediții ale Jocurilor Olimpice și 5 Campionate Europene.

 

Cristian Țopescu: Am făcut greșeala de a mă implica în politică, timp de patru ani, am fost senator, dar atmosfera din Parlamentul României m-a dezamăgit, oamenii nu se mai simt colegi, se bârfesc, se dușmănesc chiar. Și m-am îndepărtat de politică și rămân la distanță de ea. Cei patru ani mi-au fost suficienți. Poate că dacă nu aș fi făcut această experiență aș fi regretat. Nu regret, a fost o experiență de viață, care mi-a fost de folos.

 

Cristian Țopescu: Pe tinerii comentatori sportivi îi admir pentru entuziasm, dar cred că există o anumită superficialitate, din cauza acestor mijloace moderne. Internetul, de exemplu, care îți dă senzația că în câteva minute poți să te pregătești pentru comentariu de câteva ore. Ei, eu nu făceam lucrul ăsta, nu exista internetul, nu existau nici telefoanele mobile, citeam mult ziare, reviste, citeam mult, făceam decupaje de știri cu forfecuța le tăiam, le organizam pe fișe, pe dosare. În felul acesta mă pregăteam pentru un comentariu de câteva ore la indiferent ce disciplină sportivă. Era o documentare mai anevoioasă decât cea care se practică astăzi, dar folositoare, pentru că mi-a dat un bagaj de cultură generală sportivă, dacă admiteți termenul.

 

Cristian Țopescu: Eu m-am îndepărtat de fotbalul românesc, am declarat la Campionatul Mondial din Statele Unite ale Americii, ediția 1994, că nu voi mai comenta meciuri din campionatul României, care era dominat pe vremea aceea de așa-numita cooperativă, cu foarte multe meciuri aranjate. Nu regret hotărârea care a fost menținută, cu o singură excepție, la Campionatul European de fotbal din anul 2000, atunci, am fost convins de Televiziunea Română, să comentez niște meciuri, unele cu adevărat de neuitat, România - Germania, România - Anglia. Însă fotbalul, hai să nu spun o situație jalnică, este într-o situație precară, merge în jos. Rezultate nu mai sunt, campionatul intern nu prea mai are valoare. Și acum, vă rog să vă puneți în situația unui telespectator care după ce vede Real Madrid cu Barcelona, se mai uită el oare la o partidă Chiajna cu Voluntari? 

 

Cristian Țopescu: Îmi amintesc de faptul că, după ce ne-a învins Danemarca, la București, cu scorul de 5-2, Fănuș Neagu, care avea o rubrică în "Contemporanul", și-a intitulat comentariul așa "Da ne marcă ăștia". Acum a fost scorul de 0-0, nula la nula, cum spun bulgarii. Ce să zic? Mai sunt șanse teoretice de calificare, dar trebuie să învingem în Polonia, ceea ce este cam greu. Polonia este cea mai bună echipă a grupei, ne-a dovedit-o și la București. Echipa noastră a jucat acum la Cluj-Napoca, pentru că Arena Națională din București era suspendată după meciul cu Polonia, când s-au aruncat niște petarde. Una dintre ele era să îl lovească pe cel mai bun jucător polonez, pe Lewandowski. Deci, ne consolăm din nou cu o participare, fără calificare.

 

Cristian Țopescu: În primul rând, sunt legat afectiv de Gică Hagi, pentru că am comentat meciurile de la Campionatul Mondial de fotbal din Statele Unite ale Americii, din anul 1994, cu acea partidă, de neuitat România - Argentina scor 3-2, dar dincolo de legătura afectivă, după părerea mea, Gică Hagi este alături de Nicolae Dobrin și Ilie Balaci, printre cei mai buni fotbaliști români din toate timpurile. Iar proiectul lui, actuala Academie, a dat roade. Iată, echipa sa este în luptă pentru titlul de campioană și reușește să exporte, nu spun să vândă, să exporte jucători de valoare în echipe bune ale Europei. Răzvan Marin este ultimul exemplu, transferat la Standard Liege. Acum a apărut un alt mare talent, Florinel Coman, care este curtat de multe echipe din România și va ajunge și el probabil undeva peste hotare. Gică Hagi lucrează serios, cu perspectivă, crede în tineri și ei se pregătesc așa cum și el a fost pregătit.

 

Cristian Țopescu: Nu aș vrea să mă pronunț, pentru că eu m-am format ca sportiv la clubul Steaua. Sunt un susținător al acestui club. Toate echipele, nu numai cea de fotbal. Problema este cred eu de ... bani între Armată și Gigi Becali. Gigi Becali vrea să recupereze investițiile făcute, care au fost destul de serioase, Armata vrea să aibă din nou o echipă, chiar dacă pleacă de la o ligă inferioară, a mobilizat pe foștii ei mari jucători, în frunte cu Marius Lăcătuș, nu știu cum se va soluționa această dispută, deocamdată ea este în tribunal. Până la ora actuală, se pare că Armata a câștigat. Sunt sigur că dacă vor ajunge la o înțelegere financiară, conflictul se va stinge.

 

Cristian Țopescu: Foarte repede, peste noapte, nu se poate face nimic. Viitorul este al copiilor. Or, este trist faptul că ai noștri copii nu se mai îndreaptă către sport. Părinții se sperie că ei vin cu un genunchi sau un cot julit. Stai acasă, tată. Stai acasă, uite o tabletă și te joci video, în loc să te duci pe maidan, maidanele erau foarte bune la vremea respectivă. Or faptul că cei mici nu mai fac sport, este vina părinților, îmi pare rău dacă se supără părinții pe mine. Ei îi țin pe copii în casă. Iar prin faptul că ei nu mai fac sport, s-a diminuat complet baza de selecție în foarte multe sporturi. La gimnastică, spre exemplu, pentru Jocurile Olimpice de Londra, Octavian Bellu spunea că antrenează 8 gimnaste din care trebuie să facă o echipă de 6. Și Nadia Comăneci, care era lângă el, a început să zâmbească. A spus: "Voi aveți 8 gimnaste în lotul olimpic? În America sunt 800 de cluburi din care se selecționează gimnastele pentru lotul olimpic". Acolo erau, sunt și acum Martha și Bela Karoly, care selectează din aceste gimnaste mici viitoarele mari campioane. Și iată că una dintre ele, Simone Biles, a dominat ultimele (Jocuri) Olimpice și (Campionate) Mondiale, fiind produsul unui astfel de sistem. Este adevărat că americanii, ca și rușii, ca și chinezii, au imitat metodele de pregătire ale antrenorilor români. Ale lui Marta și Bela Karoly, mai târziu Adrian Goreac, apoi Octavian Bellu, Mariana Bitang în așa-numita pregătire centralizată. Adică strângeau cele mai bune talente într-un cantonament la Deva, răutăcioșii au numit-o "cazarma de la Deva", acolo regimul alimentar era foarte stric, regimul de odihnă (la fel). Rezultatele gimnasticii românești au fost imitate și de alte țări, iar antrenorii români au împânzit lumea, avem antrenori români de gimnastică în SUA, în Franța, până și în Africa de Sud. Acolo, metodele de pregătire ale școlii românești de gimnastică au dus la succese, din păcate pentru noi ale altora.