Andreas Calcan: Universitatea inseamna mult pentru mine

Prezentat drept un jucător foarte tehnic şi cu un subtil simţ tactic, Andreas Calcan promite să nu dezamăgească în tricoul Universităţii Cluj.


Carnea albă şi zemoasă a calcanului combate stresul. Pentru a scăpa de ameninţarea clasamentului, Universitatea Cluj a chemat la arme şi copiii. Andreas Cristian Calcan nu a cunoscut cuvântul "stres". "Nu ştiu ce e", mărturiseşte franc fotbalistul care va împlini 19 ani pe 9 aprilie. Grijile trebuie să mai aştepte, e la vârsta la care, dacă întinzi mâinile, crezi că poţi zbura. Încă nu a mâncat calcan. "Am auzit că e un peşte gustos, am întrebat. Sunt curios, aş vrea să încerc. Mai pescuiesc câteodată pe râul Olt". Nici prenumele, Andreas, nu este uzual. "Naşul meu e cetăţean german, locuieşte la Bochum. Pe băiatul său îl cheamă Andreas şi aşa am fost botezat şi eu. Prenumele naşului meu e Roman, iar sora mea, care are 12 ani, a primit numele de Ramona".

Acum, că am făcut prezentările, să trecem la fotbal. Dacă Andreas nu a avut în meniu calcanul, nici microbiştii nu ştiu cu ce se mănâncă fotbalistul cu acelaşi nume. Calcan a preluat ştafeta de la Claudiu Niculescu, Dănciulescu şi Luţu. Acelaşi antrenor, Ion Pârvulescu, i-a învăţat la Slatina să strunească balonul. "Un coleg de la grupa 1992, cu care jucam fotbal în spatele blocului, m-a recomandat domnului Pârvulescu. Dânsul tocmai dorea să înfiinţeze o grupă cu copii născuţi în 1994", îşi aminteşte Andreas. Îl completează Ion Pârvulescu: "M-am dus la şcoală, era mărunţel, dar foarte valoros. M-am consultat şi cu învăţătorul şi mi-a spus că e un copil cuminte. Era serios, stătea bine şi cu cartea. Prima dată s-a remarcat la un turneu de sală la Buzău, a fost omul întrecerii. Toată lumea întreba de numărul 9. Avea de atunci şpiţa de tactician, era creierul echipei. Cu el în echipă am bătut Şcoala 'Gică Popescu' cu 13-1. Am învins cu 14-2 pe Metalul Constanţa şi Farul a vrut să-l cumpere. Anul următor, Metalul a jucat finala campionatului".

"Bicicleta" şi trucuri de pe YouTube
La Cluj a ajuns la 14 ani, când a dat probe la Şcoala "Ardealul". "La Slatina nu erau posibilităţi deosebite de a-şi continua activitatea, aşa l-am dus la Ardealul pentru că aveam încredere în Mihai Georgescu şi pentru că avea şanse mai mari să apară în fotbal", explică Pârvulescu. Peste doi ani venea împreună cu Mihai Georgescu la Universitatea. Cum e fotbalistul Calcan? Îi dăm cuvântul lui Andreas: "Am 1,72 m şi îmi place să joc mijlocaş central ofensiv sau al doilea vârf. Am tehnică adecvată acestor posturi. Pentru că am centrul de greutate jos, pot să fac mişcări mai rapide şi întoarceri. Lovesc bine mingea cu amândouă picioarele. Domnul Pârvulescu ne punea la fiecare antrenament să şutăm cu amândouă picioarele, pentru că jucătorii de clasă au ambele picioare. Aşa pot să şutez acum cu piciorul stâng. Fac des «bicicleta» Mă uit pe YouTube la marii fotbalişti să mai învăţ trucuri noi".

La "U" s-a întâlnit cu Claudiu Niculescu, care l-a întrebat de profesorul Pârvulescu şi l-a rugat să-i ducă o pereche de ghete la Slatina mezinului Dragoş Niculescu. Nu ar fi o surpriză dacă ar înscrie din lovitură liberă. "Exersez şi eu jumătate de oră loviturile libere şi pasele lungi. Domnul Pârvulescu mi-a povestit că aşa făcea şi Niculescu. Mie îmi convin loviturile libere de mai aproape de poartă. Trag cu dreptul". Cum va reacţiona când va marca în prima ligă? "Aş merge prima dată la domnul profesor Marius Popescu, să-i mulţumesc pentru încrederea acordată, apoi aş merge la suporteri. Golul l-aş dedica familiei, pentru că a fost alături de mine. Şi tata a făcut fotbal, dar după ce a trecut o selecţie şi a mers la Piteşti, bunicul l-a sunat după o săptămână să vină acasă".

"Nu cred că o să am emoţii"
Ionuţ Badea l-a chemat prima dată să se pregătească împreună cu echipa de seniori. A prins lotul în meciurile cu Pandurii şi Gloria şi a debutat, cu numărul 10 pe tricou, în partida cu Delta Tulcea din Cupa României. Nu vrea să rateze şansa ivită şi e convins că "Şepcile Roşii" pot evita retrogradarea: "Debutul e un pas înainte pentru un jucător tânăr ca mine. Nu cred că o să am emoţii, e un joc şi trebuie să ne arătăm calităţile, să jucăm pentru echipă, să obţinem cât mai multe puncte pentru a ne salva de la retrogradare. Obiectivul este realizabil, nu o spun doar aşa. Credem până la capăt, nu suntem departe de locul 14. Dacă eşti concentrat, depăşeşti emoţiile. Eu mai am contract până în vară, când termin junioratul". Bogdan Pătraşcu i-a "adoptat" pe puşti şi le cere să se autodepăşească la antrenamente. "Colegii mai mari m-au primit foarte bine. Pătraşcu ne ajută cu sfaturi la antrenamente, ne explică poziţionarea în teren, cum să gândim jocul, ce crede că ne-ar fi de folos. Şi Sisi ne ajută, dar e mai sever, contează foarte mult disciplina pentru el. Sisi e spiritul echipei, el înseamnă 'U'. Sunt copil, încerc să învăţ de la fiecare".

"Pentru fani trebuie să joci de plăcere"
Pentru Calcan, banii nu contează acum, e încântat că va putea juca în prima ligă. "Familia îmi spune să muncesc, să-mi văd de treabă, pentru că am prins echipa Dacă muncesc bine în retur, poate o să fie bine şi pentru mine. Universitatea înseamnă mult pentru mine şi în Ardeal e un brand. Prietenii îmi spun că e o echipă la retrogradare, eu le spun că e o echipă foarte bună, dar că a suferit mult după ce a plecat domnul Walter". Andreas mărturiseşte că suporterii îi oferă o motivaţie suplimentară: "Sunt extraordinari. Gestul lor de a ne dona bani a fost ieşit din comun. Sunt alături de echipă şi în situaţia asta grea. Trebuie să joci de plăcere pentru ei, pentru cum cântă tot timpul".

Ion Pârvulescu îi transmite ultimele indicaţii puştiului care a început fotbalul la 9 ani. "I-am recomandat să lase fetişcanele deoparte, va avea timp de ele când va fi un fotbalist doldora de bani, să nu-l intereseze băutura. Dacă va intra, i-am spus să aibă o rază foarte mare de acţiune, să compenseze limita de spaţiu de manevră pe care i-o vor lăsa veteranii, adică să alerge şi pentru alţii". Nici statura nu e un handicap pentru a se impune în duelurile cu adversarii mai puternici şi mai experimentaţi. "E dezavantajat de fizic, dar să nu uităm că spaniolii au 1,65 şi nu găseşti mingea", punctează Pârvulescu.

Situaţia financiară a decimat vestiarul Universităţii Cluj. Alţii şi-au depus memorii, aşteaptă să plece. Calcan nu a muşcat încă momeala banilor, joaca e mai importantă. Mingea îl cheamă în iarbă, fanii îl vor privi cu speranţă. La "U" începe povestea unui fotbalist.

Calcan despre...
Cluj-Napoca - "Oraşul e foarte frumos, îmi place să mă plimb prin Parcul Mare. Oamenii de aici sunt mai buni, mai calmi, mai înţelegători decât oltenii"
Cel mai frumos gol - "L-am înscris într-un meci cu CFR Cluj, pe când jucam la 'Ardealul'. Am prins un rist plin de la 30 de metri care a intrat sus, în plasa laterală".
Superstiţii - "Nu am superstiţii şi nu cred în aşa ceva".
Idoli - "Ronaldinho, pentru că e foarte tehnic. Încercam să-i copiez fentele mai ales la juniori. La seniori e mai greu, pentru că fotbaliştii ştiu să se poziţioneze mai bine în teren. Îl admir şi pe Zidane, mi-a plăcut foarte mult eleganţa sa în joc"
Execuţia care nu i-a ieşit - "Rabonna" - "Am picioarele foarte groase şi mari, nu pot să le încrucişez foarte bine. De obicei, fac doar fenta de şut şi o întorc"
Hobby-uri - Îmi place să citesc. Recent am citit o carte de Dan Puric, pe care mi-a împrumutat-o Ionuţ Neag.
Echipa favorită de "afară" - Real Madrid

"Jucător de ultimă pasă"
Călin Sălăgean, coordonatorul Centrului de Copii şi Juniori al Universităţii Cluj, i-a subliniat calităţile tehnice şi i-a recomandat să muncească mai mult: "Are un control foarte bun al mingii, e jucător de ultimă pasă, are un foarte bun serviciu, sunt tot mai rari astfel de fotbalişti. E puternic în duelurile unu la unu, fiindcă are centrul de greutate jos. Are tupeu pentru vârsta sa, îl ajută pe teren atitudinea sa în joc, nu-i este teamă. Trebuie să muncească mult, se bazează foarte mult pe talent, dar fotbalul e şi muncă. Cu cât va înţelege mai repede, cu atât are şanse mai mari să reuşească".

Lecţii după antrenament
Andreas Calcan este elev în clasa a XII-a la Liceul cu Profil Sportiv şi se pregăteşte pentru examenul de Bacalaureat. "După antrenamente, mă odihnesc o oră, două, apoi mă apuc să învăţ. Sunt coleg de cameră şi de şcoală cu Ursu. Geografia îmi place foarte mult. Şi matematica mi-a plăcut. Îmi place Istoria Românei, dar nu istoria politică", a spus Andreas, care intenţionează să se înscrie la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Cluj. La Slatina merge din două în două luni, câte un weekend, să-şi revadă familia. Mama e asistentă la Secţia de Ginecologie a Spitalului Judeţean, iar tata, care a lucrat la Uzina de Aluminiu, e şomer.

"Ţin cu Craiova"
Andreas Calcan a mărturisit că este suporterul Universităţii Craiova: "Ţin cu Universitatea Craiova, pentru că sunt oltean şi pentru că era cea mai bună echipă din zona Olteniei şi chiar din ţară. Cu colegul meu de la Universitatea Cluj, Mihai Roman, mai povestesc despre Craiova, mi-a spus că s-a simţit foarte bine în Bănie. Dispariţia Craiovei e o pierdere a fotbalului românesc. Din echipa Craiovei mi-au plăcut Florin Costea şi Dorel Stoica. Luţu s-a mai antrenat cu noi la Slatina".