Evolutia denumirilor echipelor de-a lungul anilor

Metalul Aiud s-a înfiinţat în 1945. În 1964-66 apare cu numele A.S. Aiud în divizia C, din 1966 revine la numele Metalul.

Unirea Alba Iulia a luat fiinţă în 1924. În 1935 a fuzionat cu echipa Mihai Viteazul şi şi-a adăugat numele acestora: Unirea M.V. În perioada 1947-70 activează în campionatele locale. Este cunoscută în ultimii ani şi sub numele de Apulum.

Unirea Alexandria a luat fiinţă în 1948 şi promovează în divizia B în 1962 sub numele de Progresul. Retrogradează în divizia C (1963) şi în campionatul regional (1965), după care revine în divizia C (1968) sub numele de Comerţul, care devine Automatica (1972-76), Unirea (1976-78), Rulmentul (1978-81), Unirea (1981-85), Automatica (1985-88), Unirea (1988-90), Rulmentul (1990-91), Unirea (1991-96), Rulmentul  din 1997.

Minerul Anina s-a înfiinţat în 1923 şi promovează în divizia C în 1964.

A.M.E.F. /  Vagonul Arad s-a înfiinţat în 1911 şi a fuzionat în acest an cu Clubul sportiv al fabricii de vagoane, înfiinţată în 1909. Evoluează cu numele A.M.E.F. în perioada 1911-1946, fuzionează cu Astra, înfiinţată în 1932 şi îşi mai adaugă un A înaintea numelui de A.M.E.F.A. S-a numit Metalul în perioada 1950-56, Energia Metalul (1956-57), A.M.E.F. (1958-61), Vagonul (din septembrie 1961). În 1973 fuzionează cu C.F.R. şi din fuziune rezultă Unirea Arad (1973-74), care devine Rapid (1974-86), din nou Vagonul (1986-91), Astra (1991-94), apoi F.C. Arad (1994-95).

C.F.R. Arad s-a înfiinţat în 1921 şi a fuzionat cu Gloria Arad în 1922. Reapare în divizia B cu numele Crişana C.F.R. (1940-41), iar în 1946 devine C.F.R., apoi Locomotiva (1950-57), C.F.R. (1958-73), fuzionează cu Vagonul şi ia numele de Unirea (1973-74), apoi Rapid (1974-86). C.F.R. reapare în divizia C (1978-85).

Clubul Atletic Arad s-a înfiinţat în 1899

Constructorul Arad s-a înfiinţat în 1946

Gloria Arad s-a înfiinţat la 24 august 1913. În 1922 fuzionează cu C.F.R. şi devine Gloria C.F.R. Din 1934 revine la numele iniţial: Gloria. După 1948 dispare din eşaloanele superioare ale fotbalului românesc.

Indagrara Arad s-a înfiinţat în 1946

Strungul Arad s-a înfiinţat în 1951. Din 1991 s-a numit Aris.

U.T. Arad s-a înfiinţat în 1945 cu numele de I.T.A. În toamna anului 1949 devine U.T.A., în perioada 1950-57 Flamura Roşie, din 1958 U.T.A., iar din 1984 F.C.M. U.T.A.

Echipa Aripile Bacău a luat fiinţă în 1956 cu numele Victoria. În 1977 apare în divizia C cu numele de Aripile

F.C.M. Bacău s-a înfiinţat în 1950 cu numele Dinamo. În 1958 preia locul echipei Dinamo Cluj în divizia A. În septembrie 1970 devine Sport Club, în septembrie 1990 F.C., în septembrie 1992 F.C. Selena, în octombrie 1995 A.S. Bacău, din martie 1997 Fotbal Club Municipal.

Partizanul Bacău este echipa fabricii de încălţăminte. Apare în divizia C, în 1948, cu numele Steaua Roşie. S-a numit Flamura Roşie (1950-56), Energia (1956-57), Steaua Roşie (1958-62), Partizanul (1974-91), Cotidianul (1991-92), Cotidianul Selena (1992-95).

Ştiinţa Bacău s-a înfiinţat în anul 1965 şi în 1975 s-a mutat la Borzeşti, devenind C.S.M. Borzeşti.

F.C. Maramureş Baia Mare este urmaşa echipei Phoenix (1932-38), F.C. Carpaţi (1938-40), Phoenix (1946-48), care fuzionează în 1948 cu Minaur şi devie C.S.M. (1948-49), apoi Metalul (1950-55), Energia (1956-57), Minerul (1958), C.S.M. (1958-61), C.S.O. (1961-62), Minerul (1962-75), F.C. (1975-85), F.C. Maramureş (din 1985).

Phoenix Baia Mare este echipa fabricii de produse chimice care s-a înfiinţat în 1932 şi a fuzionat în 1948 cu Minaur, devenind C.S.M. Reapare în 1992 în locul echipei CUPROM.

Tricolor Baia Mare s-a înfiinţat în 1927. În perioada 1946-48 s-a numit Minaur, după care fuzionează cu Phoenix (1948).

Gloria Bistriţa s-a înfiinţat în 1922. În 1957 se numeşte Progresul, iar din 1958 Gloria.

Dinamo Bîrlad a luat locul echipei Dinamo Turnu Măgurele în 1954. În 1958-59 a devenit Rulmentul.
FEPA 74 Bîrlad s-a înfiinţat în 1974

Metalul Bocşa a luat fiinţă în anul 1928. În 1946-47 echipele Bocşa Montană şi Bocşa Română evoluează în divizia C, iar în 1948-49 Izvorul Bocşa Montană participă la aceeaşi competiţie. În 1958-59 Metalul Bocşa evoluează în divizia C, iar în 1969 Minerul apare în aceeaşi divizie. Din 1973 s-a numit A.S., iar din 1974 Metalul.

C.S.M. Borzeşti s-a înfiinţat în anul 1975 prin mutarea echipei Ştiinţa Bacău în Borzeşti.

C.S. Botoşani s-a înfiinţat în 1949 cu numele de Flamura Roşie. S-a numit Textila (1958-63), Unirea (1963-64), Textila (1964-73) şI, din 1973, C.S. Botoşani.

Aurul Brad s-a înfiinţat în 1934 cu numele Mica. În perioada 1950-56 s-a numit Metalul, Progresul în 1957, Aurul din 1958.

A.C.F.R. Braşov, echipa atelierelor C.F.R., a luat fiinţă în 1920 şi    s-a afiliat la F.S.S.R. în 1923. După 1946 o echipă cu numele C.F.R. evoluează în divizia B şi C, apoi dispare din eşaloanele superioare (1949).

Braşovia Braşov s-a înfiinţat în 1914 şi s-a reorganizat în 1919. S-a desfiinţat în 1938.

Carpaţi Braşov s-a înfiinţat în 1929

Colţea Braşov s-a înfiinţat în 1920 şi evoluează în campionatul districtual până în 1929, după care dispare în anonimat.

Dinamo Braşov / Cluj a luat fiinţă în 1950 prin mutarea echipei Dinamo B Bucureşti la Braşov. Prin promovarea echipei Energia Steagul Roşu în divizia A (1956), echipa Dinamo Braşov s-a mutat la Cluj, rămasă fără echipă în prima divizie după retrogradarea echipei Ştiinţa. Revenirea studenţilor în prima divizie (1958) a cauzat mutarea echipei Dinamo Cluj la Bacău, locul echipei băcăoane în divizia B fiind luat de Dinamo Galaţi.

F.C. Braşov s-a înfiinţat cu numele de Uzinele Astra (U.A.B.). În 1948 devine Steagul Roşu, iar în perioada 1950-56 Metalul Uzina Steagul Roşu. În 1956-57 se numeşte Energia, în perioada 1958-1980 Steagul Roşu. În 1980 devine Fotbal Club Muncitoresc (F.C.M.), iar din 1990 F.C.

Industria Aeronautică Braşov (I.A.R.) s-a înfiinţat în 1927. În 1948 îşi schimbă numele în Tractorul, ca şi întreprinderea care patronează echipa. În perioada 1950-56 s-a numit Metalul Uzina Tractorul, în 1956-57 Energia Tractorul, din 1958 Tractorul.
 
I.C.I.M. Braşov s-a înfiinţat în 1961 fiind tutelată de Întreprinderea de Construcţii industriale şi Montaje. În 1998 fuzionează cu Metrom, locul ei în divizia C fiind luat de I.C.I.M. Textila Prejmer.

Metrom Braşov s-a înfiinţat în 1937 şi în 1939-40 evoluează în divizia B cu numele Astra Sportivă Metrom. După 23 de ani în care a evoluat în diviziile inferioare, în 1963 apare în divizia C. În 1998 fuzionează cu I.C.I.M., adăugând sigla acestora numelui echipei.

Chimia Brazi, echipa Combinatului Petrochimic de la Brazi (Ploieşti), s-a înfiinţat în 1968.

Chimia Brăila evoluează în divizia C (1972-74, 1975-76), şi în divizia B (1974-75), fiind urmaşa echipei Unirea Tricolor (1970-72), al cărei nume îl reia (1976-79), revine la numele Chimia (1979), ia locul echipei Progresul în divizia B (1980), evoluează în divizia C (1981-88, 1989-93).

Dacia Unirea Brăila s-a înfiinţat în 1928, prin fuziunea echipelor Dacia (înfiinţată în 1922) şi Unirea. În 1936 devine Dacia Unirea Industriile Goldenberg (D.U.I.G.), fiind preluată de patronul Itzic Goldenberg. Revine la numele Dacia Unirea (1939), şi-l schimbă în F.C. (1939), revine la Dacia Unirea (1945) şi dispare după 1947.

F.C.M. Progresul Brăila s-a înfiinţat în 1975 cu numele F.C.  Este urmaşa echipelor C.S.M. (1960-61), C.S.O. (1961-62), Progresul (1962-63), care este retrogradată în campionatul orăşenesc din cauza trucării unor meciuri, ea fiind înlocuită de Laminorul (1963-64), Constructorul (1964-66), Progresul (1966-75), F.C. (1975-80), când fuzionează cu altă echipă numită Progresul. Evoluează cu numele de F.C.M. Progresul (1980-91), apoi adoptă numele Dacia Unirea purtat de o echipă din anii 1930.

Franco Româna Brăila s-a înfiinţat în 1924. Deşi în 1940 a câştigat seria a IV-a a diviziei B, în prima divizie promovează F.C. Brăila, iar Franco Româna rămâne în divizia B. În 1948 devine Progresul.

Metalul Brăila (1950-56) devine Energia (1956), Dinamo (1957-58), Dinamo Miliţie Bucureşti (1958-59), Dinamo Piteşti (1959).

Progresul Brăila provine din echipa Comerţul (divizia C 1974-75), care devine Progresul (1975-80) şi fuzionează cu F.C., lăsând locul din divizia B echipei Chimia.

Automatica Bucureşti s-a înfiinţat în 1960 cu numele Termotehnica. În 1961 devine Metalul Floreasca, iar din 1962 Automatica.

Autobuzul / Rocar Bucureşti s-a înfiinţat în 1953. În perioada 1968-93 se numeşte Autobuzul, din 1993 Rocar.

Carmen Bucureşti apare în anul 1937, în divizia C, sub numele de Mociorniţa, apoi în 1938 Mociorniţa Colţea, iar din 1940 Carmen. Este desfiinţată în vara anului 1947, după un meci în care a ridiculizat echipa Ciocanul, locul echipei Carmen în divizia A fiind luat de A.S.A. Bucureşti, astăzi Steaua.

Colentina Bucureşti s-a înfiinţat în aprilie 1909 şi evoluează în lupta pentru cupele existente până în 1916. După acest an evoluează în diviziile inferioare şi dispare după 1947.

Colţea Bucureşti s-a înfiinţat la 10 iunie 1913 şi evoluează în campionatul Bucureştiului până înaintea celui de-al doilea război mondial.

Dinamo Bucureşti s-a înfiinţat la 14 mai 1948. A activat numai în divizia A, unde a preluat locul echipei Ciocanul, care a fuzionat cu Unirea Tricolor.

Dinamo Obor Bucureşti, filiala echipei Dinamo în cartierul bucureşteam Obor,  s-a înfiinţat în 1949 şi a promovat în divizia B în 1953 sub numele de Dinamo 6. În 1957 devine Dinamo Obor, în 1958 s-a numit A.S. Pompierul, apoi din nou Dinamo Obor (1959-63), Dinamo Victoria (1963-67), apoi Electronica Obor, din 1967, echipa ieşind de sub tutela Ministerului de Interne. Dinamo Victoria revine în divizia C în 1980, devenind Victoria în 1985 când a promovat în prima divizie.

Griviţa C.F.R. Bucureşti a evoluat ca o formaţie secundă a echipei C.F.R. Bucureşti (azi Rapid). A activat sub numele de Griviţa C.F.R. în divizia B (1946-49), Locomotiva M.C.F. (1956), Locomotiva Gara de Nord (1957), Rapid II (1958-59), TAROM din aprilie 1959. A câştigat seria a II-a a diviziei B în 1959, dar fiind formaţia secundă a echipei Rapid nu a avut drept de promovare şi a fuzionat cu prima echipă, locul care i se cuvenea în prima divizie fiind luat de Ştiinţa Cluj, care nu a mai retrogradat.

I.C.S.I.M. Bucureşti s-a înfiinţat în 1957.
Juventus Bucureşti s-a înfiinţat în 1924, prin fuziunea cluburilor Triumf şi Romcomit. În primăvara anului 1948, s-a numit Distribuţia, în campionatul 1948-49 Petrolul, în toamna anului 1949 Competrol, în 1950 Partizanul, în 1951 Flacăra, în 1952 se mută la Ploieşti, păstrându-şi numele de Flacăra până în 1956, când devine Energia. Din 1957 se numeşte Petrolul.

F.C. Juventus Colentina Bucureşti s-a înfiinţat în 1992

Luceafărul Bucureşti s-a înfiinţat în 1978 ca un club de fotbal destinat pregătirii juniorilor din echipele naţionale. Echipele formate din jucătorii sub 18, respectiv sub 17 ani, au evoluat în divizia B şi C, fără ca rezultatele obţinute să conteze în clasament. Clubul dispare după 1987.

Macabi / Ciocanul Bucureşti s-a înfiinţat la 25 mai 1919, fiind un club al evreilor. În 1940 a fost desfiinţat din ordinul statului legionar. Reapare în 1945 şi din jucătorii clubului se formează echipa Ciocanul. În 1948 clubul Dinamo, nou format, preia locul în divizia A al echipei Ciocanul, care fuzionează cu Unirea Tricolor.

Mecanică Fină Bucureşti s-a înfiinţat în 1971. În 1983-87 s-a numit Mecanică Fină Steaua.

Metalul Bucureşti a luat fiinţă în 1935 cu numele de Malaxa. Din 1937 s-a numit Titanii, din 1941 Rogifer, din 1945 ,,23 August”. În perioada 1947-49 s-a numit Metalochimic, apoi Metalul (1949-55), Energia (1956-57),  Titanii (1958), Metalul M.I.G (1958), Metalul Titanii (1958-60), Metalul (1960-91) şi Faur din 1991.

Olympia Bucureşti a fost prima echipă de fotbal înfiinţată (octombrie 1904) în ,,vechiul regat”. S-a destrămat în 1914, dar reapare după 1921. Participă la campionatul Bucureştiului şi, ulterior, în divizia B. Dispare după 1946.

Progresul / F.C. Naţional Bucureşti. Echipa Băncii Naţionale a României s-a înfiinţat în 1944 cu numele de B.N.R. În 1948-49 se numeşte ,,Banca de Stat”, iar din 1950 Spartac Banca Republicii Populare Române. Fuzionează şi preia locul echipei Spartac în divizia B. Echipa Spartac a fost urmaşa echipei Socec Lafayette, care exista în 1936. Aceasta devine Grafica Monetăria Statului în 1948-49 şi Spartac din 1950. În perioada 1954 –1994 se numeşte Progresul adăugând, de-a lungul anilor, numele sponsorilor: Progresul Finanţe Bănci (1954), Progresul Vulcan (1977-88), Progresul Energia (1988-89), Progresul Şoimii (1989-90). Din 1994 se numeşte F.C. Naţional.

Progresul C.P.C.S. a fost, de fapt, echipa naţională de juniori, care a participat la întrecerile diviziei B sub numele de Voinţa (1954), apoi Progresul Combinatul Poligrafic Casa Scînteii (1955-58), apoi C.P.C.S. (1958-59).

Rapid Bucureşti s-a înfiinţat în 1923 cu numele C.F.R. În perioada 1937-1945 se numeşte F.C. Rapid, în 1945-50 C.F.R., în 1950-57 Locomotiva şi din 1958 Rapid.

Sportul Studenţesc Bucureşti s-a înfiinţat cu numele ,,Sporting Club Universitar Studenţesc” în anul 1916. În perioada 1921-1945 se numeşte Sportul Studenţesc, în 1945-47 Sparta. Se desfiinţează în 1947. Se reînfiinţează în 1948 cu numele Centrul Universitar Bucureşti (C.U.B.), devine Ştiinţa, nume sub care evoluaează până în 1966. În perioada 1966-69 se numeşte Politehnica şi în 1969 revine la numele de Sportul Studenţesc.

Steaua Bucureşti: s-a înfiinţat la 7 iunie 1947 cu numele de Asociaţia Sportivă Armata (A.S.A.). Din vara anului 1948 până în martie 1950 s-a numit Clubul Sportiv Central al Armatei (C.S.C.A), în perioada martie 1950 – decembrie 1961 s-a numit Casa Centrală a Armatei, din 1961 Steaua. A activat numai în divizia A.

Unirea Tricolor Bucureşti ia fiinţă în 1926 din fuziunea cluburilor Unirea şi Tricolor. Unirea s-a înfiinţat în 1924, din fuziunea echipelor Orizontul şi Zburătorii, iar Tricolor s-a înfiinţat în septembrie 1914. În 1948 Unirea Tricolor fuzionează cu Ciocanul, formând clubul Dinamo. Echipa secundă s-a numit Dinamo B şi a câştigat seria a II-a a diviziei B în 1949, dar nu a avut dreptul de a promova, iar în anul 1950 s-a mutat la Braşov.

Venus Bucureşti  a fost fondat la 5 iulie 1915, cu sediul în cartierul Griviţa-Buzeşti. În 1948 este nevoit să fuzioneze cu Uzinele Comunale Bucureşti. U.C.B. promovează în divizia B (1949), unde evoluează un singur an sub numele de Progresul I.C.A.S. (1950), retrogradează şi dispare din fotbalul românesc.

Victoria Bucureşti a promovat în divizia C, în 1980, cu numele Dinamo Victoria. De la promovarea în divizia A (1986), s-a numit Victoria. A fost desfiinţată în 1990 din cauza numeroaselor abuzuri pe care conducătorii echipei încadraţi în Ministerul de Interne le făceau în folosul echipei. S-a calificat în sferturile de finală ale Cupei U.E.F.A. (1988-89).

Viitorul Bucureşti a fost înfiinţată în 1962, fiind formată din jucătorii echipei naţională de juniori, campioană europeană în 1962. A fost introdusă în divizia A, iar la sfârşitul turului a fost desfiinţată.

Textila Buhuşi apare în fotbalul românesc în 1927 cu numele de Amateur. În anii 1930-34 s-a numit Steaua Bistriţei, în 1934-49 s-a numit Textila, în 1950-57 Flamura Roşie, după care revine la numele de Textila.

Spartac Burdujeni promovează în divizia B în 1953. În 1955 devine Flamura Roşie, iar în 1956 se mută la Suceava.

Caraimanul Buşteni s-a înfiinţat în 1926.

Gloria Buzău s-a înfiinţat în 1971 din reorganizarea echipelor Metalul şi Şoimii.

F.C.M. Caracal s-a înfiinţat în 1969. S-a numit F.C. (Fabrica de Conserve) (1970-71), Răsăritul (1971-79), Sportul Muncitoresc (1979-88), F.C.M. (1988-92)

Victoria Carei s-a înfiinţat în 1923. În 1946-47 s-a numit Victoria C.F.R., apoi C.F.R. (1948-49), Recolta (1956-67) şi din 1967 Victoria

Minerul Cavnic s-a înfiinţat în 1934.

Victoria Călan s-a înfiinţat în 1934 cu numele de Metalosport. Din 1954 s-a numit Victoria.

Dunărea Călăraşi s-a înfiinţat în 1962. Promovează în divizia C în 1968 sub numele de Celuloza. Din sezonul 1979-80 s-a numit Dunărea, din 1992 F.C. Sportul, iar din 1994, din nou, Dunărea.

Poiana Câmpina s-a înfiinţat în 1936 cu numele Astra Română Poiana. S-a numit Flacăra (1950-52), Metalul (1953-54), Flacăra (1955-56), Energia (1956-57), Poiana din 1958.

A.S.A. Explorări Câmpulung Moldovenesc apare în divizia C, în anul 1971, cu numele A.S.A., în locul echipei Rarăul. În 1985-87 se numeşte Explorări, în 1987-92 A.S.A. Explorări, după 1992 A.S.A. Agrojim.

ARO / Muscelul Câmpulung Muscel s-a înfiinţat în 1947, iar în 1963 promovează în divizia C. În 1969-70 s-a numit Unirea, în 1971-72 Muscelul, în 1973-74 ARO, în 1974-76 Vulturii, în 1976-92 Muscelul, iar din 1992 ARO.

Industria Sârmei Câmpia Turzii s-a înfiinţat în 1921. În perioada 1950-56 s-a numit Metalul, în 1956-57 Energia, din 1958 Industria Sârmei.

Casa Armatei Câmpulung Moldovenesc s-a înfiinţat în anul 1948, la Iaşi, cu numele C.S. Armata. În septembrie 1951 se mută la Câmpulung. Este desfiinţată în vara anului 1953, odată cu C.A. Cluj şi C.A. Craiova.

Dragoş Vodă Cernăuţi a fost singura echipă din teritoriul cunoscut sub numele de Basarabia, care a reuşit promovarea în prima divizie, ca urmare şi a creşterii numărului de echipe componenete ale diviziei A, de la 12 la 20 (1937). S-a înfiinţat în 1920 şi a dispărut în 1944, oraşul Cernăuţi fiind reprezentat în divizia secundă a U.R.S.S., în anul 1949, de echipa Dinamo.

Jahn Cernăuţi s-a înfiinţat în 1903

Macabi Chişinău s-a înfiinţat în 1917

Clubul Atletic Cluj (K.A.C.) a evoluat în campionatul districtual Cluj (1921-1934), apoi în diviziile B şi C. În 1941-44 participă în divizia A a Ungariei, unde termină pe locul 3 în 1944, iar în 1945 este nevoită să se reorganizeze, luând numele de Ferar. În 1948 fuzionează cu C.F.R. şi lasă acestora locul în divizia A.

C.F.R. Cluj s-a înfiinţat în 1907 şi s-a reorganizat după 1919. În 1948 fuzionează cu Ferar Cluj. Din 1950 se numeşte Locomotiva, iar în 1958 devine C.F.R. În 1960 fuzionează cu Rapid Cluj şi devine C.S.M., apoi Clujeana (1964-67), care fuzionează cu C.F.R. (reapărut într-o categorie inferioară) în 1967, lăsând acestora locul în divizia B. În perioada 1982-1990 se numeşte Steaua C.F.R., apoi revine la numele de C.F.R.

Dermata Cluj, echipa fabricii de încălţăminte Echo, s-a înfiinţat în 1937. Din 1940 s-a numit Dermata, din 1950 Flamura Roşie, din 1957 Rapid. În 1960 devine C.S.M., după fuziunea cu C.F.R., iar în perioada 1964-67 Clujeana. În 1967 revine la numele Dermata şi cedează locul din divizia B echipei C.F.R.

Universitatea Cluj s-a înfiinţat în 1919 cu acest nume. Evoluează la Sibiu în perioada 1940-44, când Clujul a făcut parte din statul maghiar. S-a numit C.S.U. (1948-50), Ştiinţa (1950-66), Universitatea din martie 1966.

Victoria Cluj a luat fiinţă în 1920, din fuziunea echipelor Dacia şi C.S. Victoria. În 1927 devine România, iar în 1936 este nevoită să-şi schimbe numele, revenind la cel de Victoria. După 1947 echipa dispare.

Elpis Constanţa s-a înfiinţat în 1914. După 1947 dispare din eşalonul divizionar.

Farul Constanţa s-a înfiinţat în 1958, cu acest nume, preluând locul echipei Locomotiva din divizia B. În perioada 1972-88 se numeşte F.C., iar din 1988 F.C. Farul.

Locomotiva Constanţa provine din fuziunea echipelor P.C.A. şi Desrobirea, realizată în 1949. Evoluează sub acest nume până în anul 1958, când devine Farul.

Portul Constanţa s-a înfiinţat în 1930 şi a fost cunoscută sub numele Serviciul Porturi Maritime (S.P.M.), apoi Porturi Comunicaţii Ape (P.C.A.). Fuzionează cu Desrobirea (1949) şi activează cu numele Locomotiva P.C.A. (1950-57), după care formează clubul Farul. A doua echipă a Constanţei s-a numit S.P.T. (Sindicatul Porturi şi Transport) în 1949, Şantierul (1953), Energia Metalul (1956-57), Ş.N.M. (1958-61) şi Portul din 1962.

Victoria Constanţa este atestată încă din 1913, dar evoluează organizat după 1919. În 1938 Victoria s-a desfiinţat, locul ei fiind luat de A.S. Constanţa

C.F.R. Craiova s-a înfiinţat în 1946, iar în perioada 1950-57 s-a numit Locomotiva, apoi fuzioneză cu Electroputere.

Constructorul Craiova s-a înfiinţat în 1949.

Craiu Iovan (Craiovan) s-a înfiinţat în 1921. În 1939 fuzionează cu Rovine Griviţa Craiova, devenind F.C. Craiova

C.S. Armata Craiova a fost înfiinţată, ca şi alte surate ale sale, în 1948, cu numele A.S.A., apoi C.S.A. A fost retrasă din divizia B după terminarea turului ediţiei 1953.

Electroputere Craiova s-a înfiinţat în 1949 cu numele Metalul. În 1956 s-a numit Energia, apoi Rovine Griviţa (1958), Feroviarul (1958), C.F.R. Rovine (1958-59), Jiul (1959), C.S. Craiova (1960), C.F.R. Electroputere (1961) şi Electroputere din 1962. În 1998 locul echipei este luat de F.C. Extensiv, iar în divizia C apare echipa Electro-Bere, care promovează în divizia B (1999).

F.C. Craiova s-a înfiinţat în 1939, prin fuziunea echipelor Craiovan şi Rovine Griviţa. Dispare în 1948.

Jiul I.E.E.L.I.F. Craiova s-a înfiinţat în 1970. Promovează în divizia C în 1990, în divizia B în 1991, pentru ca în 1996 să se mute la Caracal, numindu-se F.C. Caracal, dar nereuşind să-şi păstreze locul în divizia B.

Rovine Griviţa Craiova s-a înfiinţat în 1921, cu numele de Rovine şi a fuzionat în 1922 cu Griviţa. În 1939 fuzionează cu Craiovan şi formează F.C. Craiova.

Universitatea Craiova s-a înfiinţat în 1948, cu numele de U.N.S.R. În perioada 1949-50 se numeşte C.S.U, apoi Ştiinţa (1950-66) şi Universitatea din noiembrie 1966.

Metalurgistul Cugir a luat fiinţă în 1939 şi apare în Cupa Eroilor în sezonul 1942-43 cu numele de U.M. Cugir. În perioada 1948-56 s-a numit Metalul şi, deoarece reprezenta o unitate militară care trebuia bine camuflată, a apărut în divizia B a anului 1955 cu numele de Metalul 108, în 1956-57 Energia, în 1958-59 U.M., în 1962-69 A.S., iar din 1969 Metalurgistul.

Unirea Dej promovează pentru prima dată în divizia B în 1962, purtând numele de Unirea. Timp de două luni (mai, iunie 1963) s-a numit Steaua, după care revine la numele de Unirea.

Mureşul Deva s-a înfiinţat în 1921. Apare în Cupa Eroilor (1943) cu numele de Corvinul, în divizia C (1963-66) cu numele Minerul, apoi Mureşul (1966-92). Reapare în 1994, în divizia C, în locul echipei Vega Caransebeş, care s-a mutat la Deva cu numele de Vega.

Nitramonia Făgăraş s-a înfiinţat în 1922 şi joacă pentru prima dată în divizia C, în 1946-47, cu numele Explosivii. Evoluează în campionatul regional (1950-58) cu numele Metalul, apoi în diviziile B şi C cu numele Chimia (1958-72). În 1972 devine Nitramonia.

Foresta Fălticeni apare în divizia B, în anul 1954, cu numele  de Avîntul. În 1956 se numeşte Recolta Avîntul, în 1957 Energia, în 1958-82 Foresta, în 1982-88 Chimia, din 1988 Foresta. Din 1997 joacă la Suceava, fuzionând cu echipa Bucovina, locul acesteia fiind luat de Foresta II.

Cimentul Fieni s-a înfiinţat în 1936
Diplomatic Focşani apare în divizia C în anul 1995 cu numele  de Unirea 95, în locul echipei A.S. Prod Câmpineanca. În 1996-97 s-a numit FC Vrancea, iar din 1997 Diplomatic.

Unirea Focşani a luat fiinţă în 1953 sub numele de Spartac, apoi Progresul (1955-57), Unirea (1958-60), Rapid (1960-63), Fructexport (1963-66), Unirea (1966-1980), Unirea Dinamo după fuziunea cu Dinamo Focşani (1980-89), Unirea (1989-93), F.C. Acord (1993-96).

Clubul Sportiv Universitar Galaţi a luat fiinţă în anul 1956 cu numele Ştiinţa. În 1966 cedează locul echipei Oţelul, iar în 1967, sub numele de Politehnica ia locul echipei Siderurgistul. În 1972 devine C.S.U., iar în 1982 fuzionează cu F.C.M., rezultând Dunărea C.S.U.

Constructorul Galaţi s-a înfiinţat în 1950 purtând numele de Constructorul (1950-64), Constructorul I.C.M.S.G. (1964-65), S.U.T. (1965-71), din nou Constructorul (1972-75), după care s-a mutat la Tecuci şi s-a numit Victoria.

Dacia Vasile Alecsandri Galaţi s-a înfiinţat în 1922 prin fuziunea dintre Şoimii Dacia şi Liceul V.Alecsandri. Dispare după 1941.

Dunărea C.S.U. Galaţi  este urmaşa echipei F.C. Galaţi, apărută în 1971, în divizia B, în locul echipei Oţelul, care s-a numit din 1975 F.C.M. În 1982 fuzionează cu C.S.U., devenind Dunărea C.S.U., apoi în 1988 Ştiinţa NAVROM, iar în 1991 Dunărea Romport.

Dunărea Galaţi apare în 1986-88 în divizia C cu numele Gloria, apoi Gloria C.F.R. (1988-94), Constant (1994-95) şi Dunărea din 1995.

Gloria C.F.R. Galaţi s-a înfiinţat în 1932 prin fuziunea echipelor Şoimii Gloria (înfiinţată în 1927) şi C.F.R. Din 1947 se numeşte C.F.R., iar din 1950 Locomotiva. În 1958 revine la numele de Gloria C.F.R., în 1959 C.S.M. În 1966 Gloria C.F.R. reapare în divizia C, iar în 1970 lasă locul echipei Dacia, din 1971 Oţelul.

Oţelul Galaţi apare pentru prima dată în campionatul divizionar în anul 1965, preluând locul echipei Ştiinţa (divizia B). În primăvara anului 1971 lasă locul echipei F.C. Reapare în 1972 în divizia C, în locul echipei Dacia, dispare în 1975, reapare în 1977, promovează în divizia B şi se transferă la Tecuci devenind Victoria (1981). Reapare în divizia B, în 1982, în  locul echipei Metalosport, iar din 1985 Oţelul devine prima echipă a oraşului Galaţi .

Siderurgistul Galaţi apare în divizia B, în anul 1955, cu numele Dinamo. În 1962 devine Clubul Sportiv Orăşenesc, iar din retur Siderurgistul. În 1967 lasă locul echipei Politehnica.

F.C.M. Giurgiu este urmaşa echipei Dunărea, care a fuzionat în 1963 cu Olimpia şi s-a numit Victoria (1963-65), Dunărea (1965-75), F.C.M. (din 1975).

Viitorul Gheorgheni a luat fiinţă în 1919

Minerul Gura Humorului s-a înfiinţat în 1956

Corvinul Hunedoara s-a înfiinţat în anul 1921 şi apare în competiţiile naţionale, în anul 1943, cu numele de Uzinele de Fier (U.F.). În sezonul 1948-49 se numeşte I.M.S., în perioada 1950-1956 Metalul, 1956-57 Energia, 1958-62 Corvinul, 1962-64 Siderurgistul, 1964-70 Metalul, iar din 1970 Corvinul.

C.F.R. Iaşi a activat până în anul 1947 cu numele de Victoria C.F.R., în perioada 1950-57 s-a numit Locomotiva, din 1958 C.F.R. În august 1958 fuzionează cu Ştiinţa, rezultând echipele C.S.M.S. şi Unirea.

Politehnica Iaşi s-a înfiinţat la 27 aprilie 1945 cu numele Sportul Studenţesc, iar la 31 mai 1945 devine Politehnica, apoi C.S.U. (1948-49), Ştiinţa (1950-58), Clubul Sportiv al Muncitorilor şi Studenţilor (1958-67), Politehnica din vara anului 1967.

Textila Mihai Viteazul Iaşi s-a înfiinţat în 1925. În 1940 se desfiinţează, iar cea mai mare parte a jucătorilor trec la echipa Ateneul Tătăraşi.

Minerul Ilba Seini s-a înfiinţat în 1977.

Vulturii Lugoj s-a înfiinţat în 1920, cu acest nume. În 1934 devine Vulturii Textila. În perioada 1941-69 Vulturii dispar din diviziile superioare ale fotbalului românesc. Din 1984 echipa Vulturii s-a transformat în C.S.M., iar în 1989 revine la numele de Vulturii.

Minerul Lupeni s-a înfiinţat în 1920, cu numele de Jiul. După 1930 îşi schimbă numele în Minerul, în 1950 s-a numit Partizanul, în 1951-52 Flacăra, în 1963-56 Minerul, în 1956-57 Energia, din 1958 Minerul.

Callatis Mangalia s-a înfiinţat în 1964. În 1980 promovează în divizia C sub numele de Metalul. Din 1989 se numeşte Callatis

Cimentul Medgidia s-a înfiinţat în 1952. În 1988-90 s-a numit Voinţa I.C.S. În 1992 Cimentul promovează în divizia a III-a, iar în 1993-94 s-a numit Cimentul Voinţa.

Întreprinderea Mecanică de Utilaje (I.M.U.) Medgidia a luat fiinţă în 1952. În 1984-88 s-a numit I.M.U. C.S. Şcolar, din 1988 Progresul C.S.Ş.

Gaz Metan Mediaş s-a înfiinţat în 1945 cu numele Karres. În 1947 devine C.S.M., în toamna anului 1948 Zorile Roşii şi apoi Vitrometan, în primăvara anului 1949 Gaz Metan, în 1950 Partizanul, în 1951-56 Flacăra, în 1956-57 Energia, în 1958-60 Gaz Metan, în 1960-62 C.S.M. şi din 1963 Gaz Metan.

Steaua Mizil s-a înfiinţat în 1981, cu numele de A.S.A, şi a luat locul echipei I.C.I.M. Ploieşti, în divizia C. Din momentul promovării în divizia B s-a numit Steaua.

Metalul Mija s-a înfiinţat în 1945

Carpaţi Mîrşa s-a înfiinţat în 1957 şi a promovat în campionatul judeţean în 1968, apoi în divizia C (1974).

Petrolul Moineşti s-a înfiinţat în 1948. În perioada 1950-56 s-a numit Flacăra, în 1956-57 Energia, din 1958 Petrolul.

Minerul Moldova Nouă s-a înfiinţat în 1953, cu numele Progresul. Din 1954 se numeşte Minerul.

Flacăra Moreni s-a înfiinţat în 1932 cu numele Astra Română. Din 1950 se numeşte Flacăra. În perioada 1977-85 s-a numit Flacăra Automecanica.

Minerul Motru s-a înfiinţat în 1962
A.S. Midia Năvodari s-a înfiinţat în 1994
 
Textila Odorhei s-a înfiinţat în 1922. Promovează în divizia C în 1971. Din 1974 s-a numit Progresul.

Ş. N. Olteniţa s-a înfiinţat în 1940, activând în diviziile B şi C în perioada 1965-92.

F.C. Oneşti apare în divizia C, cu numele Chimia, în 1963. Din 1971 echipa s-a numit Trotuşul, apoi CAROM (1974-75). Promovează în divizia B în locul echipei Ştiinţa Bacău, fiind cunoscută sub numele de C.S.M. Borzeşti. În 1973, în divizia C, apare echipa Energia care a rezistat în această divizie până în 1984, cu o escală de un an în divizia B (1979-80). În 1987, în divizia C, apare MECON Oneşti, care s-a numit MECONERG (1991-93), Electromecon (1993-94), F.C. Electro (1994-95), apoi simplu F.C.

C.A. Oradea s-a înfiinţat în anul 1910, când Oradea făcea parte din imperiul Austro-Ungar. A fost cunoscută în limba maghiară ca N.A.C. (Nagyvaradi Atletic Club). A câştigat campionatul Ungariei în sezonul 1943-44, iar după revenirea oraşului  Oradea în componenţa statului român se reorganizează sub numele de Libertatea.

Crişana Oradea s-a înfiinţat în 1929. În 1946 s-a numit Crişana C.F.R., din 1948 C.F.R., din 1950 Locomotiva.

Crişul / F.C. Bihor Oradea s-a înfiinţat în 1958. În 1960 fuzionează cu echipa fabricii de încălţăminte Solidaritatea. În 1961-62 se numeşte A.S.A. Crişul, iar în 1962-72 Crişul. Din 1972 se numeşte F.C. Bihor şi se consideră urmaşa directă a unei echipe de fotbal înfiinţată în 1902, devenită C.A.O. în 1910, apoi Libertatea, I.C.O., Progresul, C.S. şI, în final, Crişana, cu care Crişul a fuzionat în 1963.

Înfrăţirea Oradea, echipa Întreprinderii constructoare de maşini unelte cu acest nume, s-a înfiinţat în 1948. S-a numit Metalul (1950-56), Energia (1956-57), Stăruinţa (1958). În 1976 reapare în divizia C, în locul echipei Dinamo M.I.U., apoi promovează în divizia B.

Libertatea Oradea s-a înfiinţat în 1945, preluând jucătorii echipei C.A.O. În 1948-49 s-a numit Întreprinderea Comunală Orăşenească (I.C.O.), iar în perioada 1950-57 se numeşte Progresul. În perioada 1958-61 se numeşte Clubul Sportiv Oradea, iar în 1961-63 C.S.M. Crişana. În 1963 fuzionează cu Crişul.

Olimpia Oradea a provenit din echipa Flamura Roşie (1950-64). Cedează locul echipei Dinamo M.I.U. în 1975.

Stăruinţa Oradea a fost fondată în 1912. După 1947 mai evoluează un singur sezon în divizia C (1957-58).

Dacia Orăştie s-a înfiinţat în 1935. În 1956 s-a numit Energia Flacăra, în 1958 Flacăra, din 1973 Dacia.

Mecanica Orăştie s-a înfiinţat în 1973. În 1986 fuzionează cu Dacia, preluând şi numele acestora. La sfârşitul sezonului 1990-91, în care s-a numit Metaloplastica, este retrogradată în campionatul judeţean

Metalul Oţelul Roşu a activat până în 1948 cu numele de Metalosport Ferdinand, numele celui de-al doilea rege al României fiind şi numele oraşului care, din 1948, a luat numele Oţelul Roşu. Din 1950 echipa a devenit Metalul.

A.S. Paroşeni Vulcan s-a înfiinţat în 1970. În perioada 1980-86 s-a numit Minerul Paroşeni, iar din 1987 A.S.

C.F.R. Paşcani s-a înfiinţat în anul 1924. În 1934 apare în divizia B, cu numele de Unirea C.F.R. Din 1948 se numeşte C.F.R., din 1950 Locomotiva, din 1958 C.F.R.

Siretul Paşcani s-a înfiinţat în 1980. S-a retras din divizia C în 1992

Jiul Petroşani s-a înfiinţat în 1919 cu numele de Clubul Atletic al Minerilor (C.A.M.). În 1924 fuzionează cu C.A.M. Vulcan şi devine Uniunea Cluburilor Atletice ale Societăţii Petroşani (U.C.A.S.P.). Revine la numele C.A.M., în 1926, fuzionează cu C.S. Lupeni în 1929 şi devine Jiul. În 1950 se numeşte Partizanul, în 1951 şi 1952 Flacăra, în 1953-55 Minerul, în 1956-57 Minerul, din 1958 Jiul. În perioada 1962-66 joacă la Petrila.

Ceahlăul Piatra Neamţ s-a înfiinţat în octombrie 1919. S-a numit Progresul (1950), Avîntul (1951), Recolta (1956), C.S. (1958-61), Ceahlăul din 1961.
 
Dacia Piteşti s-a înfiinţat în 1953

F.C. Argeş Piteşti s-a înfiinţat în martie 1953 cu numele Dinamo. În septembrie 1959 preia locul echipei Dinamo Miliţie Bucureşti, în divizia B. În vara anului 1967 a format primul club de fotbal din România, luând numele F.C. Argeş. Se numeşte F.C. Argeş Dacia din 1992.

Flamura Roşie Piteşti s-a înfiinţat la 15 august 1925, cu numele de Sporting, cu care a evoluat până în 1948, când îşi schimbă numele în Ţesătoria Română apoi, în 1950, în Flamura Roşie.

Astra Ploieşti s-a înfiinţat în 1934, cu numele de Astra Română. Activează în diviziile locale cu numele de Rafinăria 1, sau Rafinorul. În 1990 devine Astra, promovează în divizia C (1992) şi în divizia B (1996), prin preluarea locului echipei Danubiana Bucureşti. Se numeşte un sezon A.S. Ploieşti Danubiana, apoi revine la numele celei mai performante rafinării din Ploieşti (Astra) şi promovează în prima divizie (1998), rod al conducerii înţelepte a preşedintelui Marian Manea şi a directorului rafinăriei Astra Română, Octavian Nan.

F.C. Ploieşti s-a înfiinţat în 1922 cu numele Tricolor. În 1936 fuzionează cu echipa Căile Ferate Ploieşti Văleni, adăugând numelui Tricolor sigla C.F.P.V. În 1939 devine F.C. Ploieşti, în 1948 C.F.R., în 1950 Locomotiva, apoi Vagonul.

F.C. Petrolul Ploieşti s-a înfiinţat în 1924 la Bucureşti cu numele de Juventus şi s-a mutat la Ploieşti, în martie 1952, devenind Flacăra Ploieşti. Devine Energia Flacăra în 1956, Energia în 1957, Petrolul din decembrie 1957, F.C. Petrolul din 1974, F.C. Ploieşti în anul 1992, F.C. Petrolul din 1993.

Prahova Ploieşti s-a înfiinţat în 1911 şi a preluat o parte din jucătorii  echipei United A.C. Evoluează cu numele de Prahova până 1947, când a fuzionat cu Concordia, purtând acest nume până în 1949. S-a numit Flacăra (1950-51), Metalul (1954), Flacăra 1 Mai (1955), fiind preluată de întreprinderea de utilaj petrolier cu acest nume, Metalul 1 Mai (1956), Energia 1 Mai (1956-57) şi Prahova din 1958.

Metalul Plopeni s-a înfiinţat în 1947 cu acest nume. În perioada 1967-68 s-a numit Rapid şi a preluat locul echipei Rapid Mizil, în divizia C, apoi a revenit la numele de Metalul.

Hatmanul Luca Arbore (H.L.A.) Rădăuţi s-a înfiinţat în 1924. După 1947 dispare din eşalonul divizionar.

Avântul Reghin apare, în anul 1947, în divizia B cu numele de Foresta, devenită în 1949 I.P.E.I.L. în 1950 Avîntul, în 1957 Recolta, în 1958 Partizanul, în 1959 Avîntul.

C.S.M. Reşiţa s-a înfiinţat în anul 1926 cu numele de Societatea Sportivă Uzinele Domeniilor (U.D.R.). În perioada 1947-48 se numeşte Oţelul, în 1948-49 Metalochimic, în 1950-56 Metalul, în 1956-57 Energia,  în 1958-61 C.S.M., în noiembrie-decembrie 1961 C.S.O., în 1962-75 C.S.M., în 1975-82 F.C.M., iar din 1982 C.S.M.

Gloria Reşiţa s-a înfiinţat în 1952.

Olimpia Râmnicu Sărat s-a înfiinţat în 1967.

Chimia Râmnicu Vâlcea. În 1957 apare, în divizia C, echipa Flamura Roşie Rm. Vâlcea, devenită în 1958 Unirea, iar în primăvara anului 1959 se mută la Govora şi devine Şantierul. În anul 1960 promovează în divizia B sub numele de Chimia Govora şi revine la Rm. Vîlcea în 1962. S-a numit Unirea Rm. Vâlcea (1962-65), Oltul (1965-67), Chimia din 1967, C.S. în 1974 şi din nou Chimia (din 1974).

Flacăra Râmnicu Vâlcea s-a înfiinţat, în 1978, la Horezu şi s-a numit, până în 1999, Flacăra Horezu. După promovarea în divizia B s-a mutat la Râmnicul Vâlcea.

Laminorul Roman s-a înfiinţat în 1952

Victoria Roman s-a înfiinţat în 1964.

ROVA Roşiorii de Vede s-a înfiinţat în 1947, cu numele C.F.R. S-a numit Locomotiva (1950-57), C.F.R. (1958-73), după care ia numele ROVA (1973-93) şi Sporting (1993-94).

Olimpia Satu Mare s-a înfiinţat în 1921. În 1932 fuzionează cu C.F.R. şi îşi adaugă sigla aceasta. În 1947 fuziunea se desface, iar C.F.R. preia echipa Sanitas, în primăvara anului 1948. În  1950-51 s-a numit Locomotiva, în 1952-57 Progresul, în 1958 Victoria. În 1961 Dinamo Săsar a fuzionat cu C.S.M. Baia Mare, iar locul ei este luat de Asociaţia Sportivă Muncitorească Dinamo (A.S.M.D.)  Satu Mare. În 1965 A.S.M.D. devine Sătmăreana, în locul căreia apar, în 1967, Unio şi Metalul. Acestea au fuzionat în 1968 şi au format Olimpia.

Someşul Satu Mare a luat fiinţă în 1951

Precizia Săcele s-a înfiinţat în 1949.

Relonul Săvineşti s-a înfiinţat în 1959, iar în 1972 promovează în divizia C. În 1978-79 fuzionează cu Ceahlăul Piatra Neamţ şi s-a numit Relon-Ceahlăul, după care revine la vechea denumire.

C.S. Olt 90 Scorniceşti apare în divizia C, în 1990, promovează în divizia B (1991), retrogradează apoi doi ani consecutiv, părăsind eşalonul 3 (1994).

F.C. Olt Scorniceşti s-a înfiinţat în anul 1973 cu numele Viitorul. Are o evoluţie rapidă, echipa fiind susţinută de oficialităţile comunii unde s-a născut preşedintele ţării, Ceauşescu. În 1974 promovează în divizia C, în 1978 în divizia B şi în 1979 în divizia A. Aflată la egalitate de puncte şi golaveraj cu cealaltă contracandidată la promovarea în divizia B, Flacăra Moreni (1978), Viitorul reuşeşte să învingă în ultimul meci (restanţă) echipa Electrodul Slatina (locul 15) cu 18-0, în timpul în care Flacăra a câştigat cu 2-1 meciul cu ROVA Roşiori (locul 5). După promovarea în divizia A (1978), devine F.C. Scorniceşti, iar din 1980 F.C. Olt. Este desfiinţată după revoluţie (1990).

Oltul Sfântu Gheorghe s-a înfiinţat în 1932, purtând numele fabricii de textile Klinger. În 1938 devine Oltul. În perioada 1946-49 s-a numit Textila, în 1950-57 Flamura Roşie, în 1958-65 Textila, în 1965-82 Oltul, 1982-83 C.S.M., din 1983 Întreprinderea de Maşini, Agregate, Subansamble Auto (I.M.A.S.A.), F.C. din 1993, Viromet din 1996.
C.S.M. / Şoimii Sibiu s-a înfiinţat în 1939 cu numele Arsenal. În perioada 1950-1951 se numeşte Metalul, în 1952 Înainte, în 1953 Libertatea, în 1954-1958 Progresul, în 1959-60 C.S.A., în 1960-73 C.S.M., din 1973 Şoimii, care fuzionează în 1981 cu I.P.A., devenind Şoimii I.P.A., din 1992 Şoimii COMPA.

F.C. Inter Sibiu s-a înfiinţat ca club de fotbal în 1986, luând cei mai buni jucători ai echipelor Şoimii (retrogradată în acel an în divizia C) şi Inter, care promova în ,,B”. Inter Sibiu a purtat numele de A.S.A. (1965-70), Independenţa (1970-72), Inter din 1974.

Echipa Şoimii Sibiu s-a înfiinţat în 1920. În 1947 fuzionează cu C.F.R. Sibiu şi s-a numit Şoimii C.F.R. (1947-48), C.F.R. (1949) şi Locomotiva, din 1950. În 1951 retrogradează în campionatul regional.

Combinatul de Industrializare a Lemnului din Sighetul Marmaţiei este urmaşul echipei Tisa (1946-48), C.F.R. (1948-49), Recolta Avîntul (1956-57), Tisa (1958), Stăruinţa (1959), Forestiera (1964-66) şi C.I.L. (din 1968).

C.F.R. Simeria s-a înfiinţat în 1922. În perioada 1950-57 s-a numit Locomotiva, după care revine la numele C.F.R.

Carpaţi Sinaia s-a înfiinţat în 1942 cu numele ,,Emil Costinescu”. În perioada 1950-56 s-a numit Metalul, în 1956-57 Energia, din 1958 Carpaţi.

Dinamo / I.P. Aluminiu Slatina apare în perioada 1924-30 cu numele Oltul. În 1970, Slatina ia locul  echipei Gloria Bîrlad, în divizia C, echipa activând cu numele Gloria Slatina (1970-71), Oltul (1971-73), Dinamo (1973-79), Energia (1979-82), I.P. Aluminiu (1982-85), Sportul Muncitoresc (1985-88), Metalurgistul (1988-94).

Unirea Slobozia a luat fiinţă în 1955 şi a promovat în divizia C, în 1970, sub numele de Azotul. În 1979-82 s-a numit Amonil, iar din 1982 Unirea.

C.S.M. Suceava. În 1957 echipa Flamura Roşie Burdujeni s-a mutat la Suceava, devine Progresul (1957-59), Victoria de la 12 aprilie 1959, Dinamo Suceava din primăvara anului 1960, Viitorul în 1964-65, Chimia în 1965-72, C.S.M. în 1972-93, Bucovina în 1993-97. În 1997 devine Foresta II Fălticeni, după mutarea echipei Foresta la Suceava.

Victoria Tecuci a evoluat în divizia C, în 1956-58, după care s-a mutat la Buzău. În 1975 apare în divizia B, unde a luat locul echipei Constructorul Galaţi. În 1981 ia locul echipei Oţelul Galaţi, în divizia B, de unde retrogradează după numai un an.

Banatul Timişoara s-a înfiinţat în 1923. În sistemul divizionar nu a reuşit să urce mai sus de divizia C.

Clubul Atletic Timişoara s-a înfiinţat la 26 aprilie 1902, cu numele F.C. Din 1910 s-a numit C.A., iar în 1936 devine C.A.M.T. prin fuziunea cu R.G.M.T.

Clubul Atletic Muncitoresc Timişoara s-a înfiinţat în 1936, prin fuziunea echipelor R.G.M. şi C.A. Dispare din campionatul divizionar după 1949.

C.F.R. Timişoara s-a înfiinţat în 1932. În perioada 1950-57 s-a numit Locomotiva, în 1958-61 C.F.R., în 1962 C.S.O., iar din 1963 C.F.R.

Chinezul Timişoara s-a înfiinţat în 1910, fiind echipa muncitorilor de la căile ferate. Este prima echipă românească care a câştigat 6 titluri de campioană naţională consecutiv. În 1936 fuzionează cu I.L.S.A. Timişoara. După 1941 fuzionează cu C.A.M.T. şi dispare din fotbalul românesc.

Electrica Timişoara s-a înfiinţat în 1929.

Industria Lânii Societate Anonimă (I.L.S.A.) s-a înfiinţat în 1922 şi a fuzionat cu Chinezul (1936). Reapare după 1946.

Politehnica Timişoara s-a înfiinţat în 1920, cu acest nume. În 1948-49 s-a numit C.S.U., în 1950-66 Ştiinţa, iar din martie 1966, din nou, Politehnica, cu excepţia turului campionatului 1969-70 când s-a numit Ripensia.

Progresul Timişoara s-a înfiinţat în 1929. În perioada 1988-91 şi-a adăugat sigla A.S.A.

Rapid Timişoara s-a înfiinţat în 1923.

Reuniunea de Gimnastică a Muncitorilor Timişoara (R.G.M.T.) s-a înfiinţat în 1911 şi a fuzionat cu C.A.T. în 1936.

Ripensia Timişoara a fost primul club profesionist din România, înfiinţat  la 21 octombrie 1928. Evoluează în prima divizie în perioada 1932-41, după care decade, evoluează în divizia C (1946-47), divizia B (1947-48), după care dispare.

Echipa Uzinele Mecanice Timişoara (U.M.T) s-a înfiinţat în 1960

C.S. Târgovişte s-a înfiinţat în 1947 cu numele Metalul. În 1956 s-a numit Energia, iar din 1958 Metalul. De la 1 iulie 1972 se numeşte Clubul Sportiv, din 1994 Oţelul, iar din 1996 C.F. Chindia

Pandurii Târgu Jiu apare în divizia C, în 1963. În 1963-65, 1970-73, 1977-85, 1988-92 s-a numit Pandurii, în 1965-70 Victoria, în 1973-75 Cimentul, în 1975-76 Cimentul Victoria, în 1985-88 Gloria Pandurii

Asociaţia Sportivă Armata Târgu Mureş s-a înfiinţat în 1962. În septembrie 1964 fuzionează cu echipa Mureşul, promovând în divizia B.

Electromureş Târgu Mureş s-a înfiinţat în 1980

Locomotiva Târgu Mureş s-a înfiinţat în 1945, cu numele Dermagant. În perioada 1947-49 s-a numit R.A.T.A., în 1950-55 Locomotiva, în 1956 Avîntul, apoi Recolta, în 1957 Energia Recolta, în 1958-60 C.S., după care dispare din campionatul divizionar.

Mureşul Târgu Mureş s-a înfiinţat în 1921, cu numele de S.S. Mureşul. În 1923 devine Mureşul C.F.R., în urma unei fuziuni care durează câţiva ani. Promovează în prima divizie (1940), dar dispare în urma trecerii oraşului Tg. Mureş în componenţa statului maghiar. Reapare în 1960, provenind din echipa Voinţa. Fuzionează cu A.S.A. în 1964.

Chimica Târnăveni apare în divizia C, în 1956, cu numele Energia Flacăra. Din 27 aprilie 1958 se numeşte Chimica

Sticla Diciosânmartin / Târnăveni s-a înfiinţat în 1931. În 1935 fuzionează cu Dacia şi rezultă echipa Patria. Diciosânmartin este numele vechi al oraşului Târnăveni. Sticla reapare în divizia B în 1947-48.

Delta Tulcea s-a înfiinţat în 1973, provenind din echipa Stuful, înfiinţată după 1945. În perioada 1973-78 se numeşte S.C.

Arieşul Turda s-a înfiinţat în 1922, cu numele Muncitorii, apoi Sticla. În 1950 a devenit Flamura Roşie, care în 1958 a fuzionat cu Progresul. Noua echipă s-a numit Arieşul, care a luat, în divizia C, locul  echipei Progresul. În 1960 ia locul vacant apărut în divizia B după fuziunea echipelor C.F.R. Cluj şi Rapid Cluj. Din 1975 s-a numit Sticla Arieşul, având susţinerea fabricii de sticlă.

Chimia Turnu Măgurele s-a înfiinţat în 1962

C.F.R. Turnu Severin s-a înfiinţat în anul 1928. În perioada 1950-57 s-a numit Locomotiva, din 1958 C.F.R, după care locul ei este luat de C.S. Drubeta, devenită în 1963 Metalul, în iulie 1976 C.S.M., după fuziune cu MEVA. Din 1985 se numeşte A.S., din 1990 F.C.

Inter Vaslui promovează în divizia C în 1983 şi în divizia B în 1987. În 1988 devine Inter Viitorul, iar în 1990 dispare din eşaloanele superioare ale fotbalului românesc.

Viitorul Vaslui s-a înfiinţat în 1969. În perioada 1980-83 s-a numit Viitorul Mecanica, în 1983-92 Mecanica, iar în 1992-93 Sportul Muncitoresc

Minerul Vatra Dornei a luat fiinţă în 1948. În 1965 promovează în divizia C cu numele Minobrad. Din 1973 s-a numit Dorna, iar din 1981 Minerul.

Armătura Zalău a promovat în divizia C în anul 1969 sub numele de Dinamo. În perioada 1970-74 se numeşte Unirea, în toamna anului 1974 C.S., iar din 1975 Armătura.

Sportul 30 Decembrie s-a înfiinţat în 1950. S-a numit Argeşul (1983-84), Sportul (1984-92), Sportul Studenţesc Agrarian Braniştea după fuziunea cu Rapid Braniştea (1992).