Probele arata cert ca Copos minte cand zice ca nu a stiut de contractul fals in cazul Dulca

Instanţa arată că, deşi George Copos a negat faptul că a avut cunoştinţă de contractul fals în cazul transferului lui Cristian Dulca, susţinerile lui sunt infirmate de probe care relevă că patronul Rapid a fost iniţiatorul şi beneficiarul acestei activităţi ilicite, scopul fiind obţinerea de bani.


Curtea de Apel Bucureşti arată, în motivarea deciziei de condamnare a lui George Copos în dosarul Transferurilor de jucători, că acesta "a negat faptul că ar fi avut cunoştinţă de contractul fals, susţinând că transferul jucătorului Dulca reprezintă o operaţie unică ce s-a finalizat prin două contracte: un contract de mandat în care s-a prevăzut că suma de transfer este de 450.000 de dolari, iar ceea ce depăşeşte această sumă reprezintă comisionul agenţilor, respectiv un contract de transfer în care agenţii au inclus şi comisionul lor, plătibil de către cumpărător şi care a şi fost achitat acestora, comisionul fiind în sumă de 150.000 de dolari".

"Susţinerile inculpatului sunt infirmate de probele administrate, anterior expuse, care dovedesc cert că George Copos a fost iniţiatorul şi beneficiarul acestei activităţi ilicite, scopul urmărit de inculpat, prin ascunderea contractului real de transfer, fiind obţinerea pentru sine a unui folos material injust, respectiv suma de 480.000 de dolari, reprezentând diferenţa dintre suma reală de transfer(600.000 de dolari) şi suma menţionată în contractul fals (120.000 de dolari ce au fost înregistraţi de club la data transferului) şi care reprezintă prejudiciul suferit de Clubul Rapid Bucureşti", se arată în documentul citat.

Curtea mai arată că, ulterior dovedirii caracterului fals al contractului, în contabilitatea clubului a fost înregistrată şi suma de 330.000 de dolari, "nu are din punct de vedere juridic decât semnificaţia unei acoperiri parţiale a prejudiciului, în condiţiile în care urmarea materială necesară consumării infracţiunii de înşelăciune a fost atinsă prin neîncasarea de către Rapid a întregii sume de transfer, conform documentelor bancare transmise de clubul coreean".

Faţă de elementele de fapt expuse şi în condiţiile în care, conform prevederilor FIFA şi FRF, chiar şi în cazul în care un agent de jucători reprezintă interesele clubului cedent, suma de transfer trebuie virată integral de clubul cesionar clubului cedent, după care acesta din urmă îşi achită datoriile faţă de terţi, este foarte dificil de acceptat din punct de vedere logic versiunea prezentată de apărare şi anume că transferul jucătorului Dulca reprezintă o operaţie unică ce s-a finalizat prin două contracte sau că George Copos, acţionar majoritar şi conducător al clubului Rapid Bucureşti, nu a avut cunoştinţă de caracterul fals al contractului şi de operaţiunile aferente efectuate în contabilitatea clubului, respectiv înregistrarea doar a sumei de 120.000 de dolari.

"Chiar martorul Gheorghe Dinu-Mihail, la acea vreme preşedintele clubului UFC Rapid Bucureşti, a declarat că, deşi a semnat contractul de mandat în care se prevedea că suma minimă pentru un eventual transfer al fotbalistului Dulca era de 450.000 de dolari, nu a semnat niciun fel de contract de transfer definitiv, întrucât nu a înţeles care este rostul ca suma să fie defalcată în două contracte", se mai arată în motivare.

Curtea reţine, în raport de probele anterior expuse, că George Copos "a beneficiat de suma de 150.000 de dolari, astfel că, în condiţiile în care Clubul Rapid Bucureşti nu s-a constituit parte civilă în cauză, va fi confiscată această sumă, în echivalent în lei, de la inculpat".

"Prin activitatea ilicită desfăşurată de inculpat a fost ascunsă valoarea reală a veniturilor obţinute din transferul jucătorului, prin neînregistrarea de către clubul Rapid şi a sumei de 150.000 de dolari bugetul de stat fiind prejudiciat cu impozitul pe profit aferent acestei sume", mai arată judecătorii.

Dispoziţiile în materie fiscală aplicabile în cauză, arată instanţa, respectiv Ordinul Ministerului Finanţelor 1.591/1998 privind aprobarea Planului de conturi pentru persoanele juridice fără scop lucrativ şi a normelor metodologice de utilizare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial nr. 480 bis din 14 decembrie 1998, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 1999, respectiv Ordonanţa Guvernului 70/1994, privind impozitul pe profit, republicată în Monitorul Oficial 40 din 12 martie 1997, modificată şi completată prin OG 40/1998, sunt clare, rezultând fără echivoc că Rapid Bucureşti datora bugetului de stat impozit pe profit aferent veniturilor de 150.000 de doalri neînregistrate, calculat prin aplicarea cotei de 38 la sută asupra echivalentului în lei al acestei sume la cursul leu/USD valabil la data tranzacţiei, respectiv 12 ianuarie 1999.

"În dezacord cu opinia tribunalului, Curtea apreciază că veniturile rezultate în urma transferului fotbalistului D.C. se înscriu în categoria veniturilor de natură economică, fiind obţinute printr-o activitate economică cu scopul de a obţine profit; de asemenea, nu poate fi acceptată părerea expertului extrajudiciar preluată de către instanţa fondului, în sensul că veniturile de 150 000 USD sunt neimpozabile din punctul de vedere al impozitului pe profit deoarece au fost utilizate în proporţie de 80 la sută la realizarea obiectivelor sportive ale asociaţiei, câtă vreme această sumă nu a fost înregistrată în contabilitate", se mai arată în documentul citat.

Prin urmare, arată judecătorii, în mod greşit tribunalul a ţinut seama de raportul de expertiză extrajudiciară depus de inculpatul Copos George, opiniile expertului fiind în evidentă contradicţie cu situaţia de fapt şi cu prevederile fiscale incidente în speţă.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 12 noiembrie 2012, condamnarea lui George Copos, principal acţionar al FC Rapid, la cinci ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi pentru patru ani pentru înşelăciune în formă continuată. Copos a mai primit un an şi şase luni pentru evaziune fiscală. În sentinţa dată, judecătorii au reţinut, în fiecare caz, pedeapsa cea mai mare, respectiv cinci ani de închisoare cu executare pentru George Copos.

Preşedintele clubului Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu, a primit trei ani de închisoare şi trei ani interzicerea unor drepturi, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, decizie cu suspendare timp de cinci ani. Pădureanu a mai primit două pedepse de doi ani pentru spălare de bani şi încă una de trei ani pentru înşelăciune în formă continuată, iar pentru evaziune fiscală încă un an şi jumătate de închisoare.

Fostul vicepreşedinte al clubului Oţelul Galaţi, Mihai Stoica, în prezent managerul general al FC Steaua, a fost condamnat la patru ani cu executare şi interzicerea unor drepturi pentru trei ani, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. El a mai primit două pedepse cu închisoare de doi ani pentru spălare de bani.

Fostul preşedinte executiv al FC Dinamo, Cristian Borcea, a fost condamnat la şapte ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi timp de şase ani, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. El a mai primit un an şi nouă luni de închisoare pentru evaziune fiscală şi a mai primit două pedepse a câte doi ani şi jumătate pentru spălare de bani.

La rândul său, pe lângă cei opt ani de închisoare cu executare şi şapte ani de interzicere a unor drepturi pentru înşelăciune, fostul impresar Ioan Becali a mai fost condamnat la un an şi nouă luni pentru evaziune fiscală şi a mai primit două pedepse a câte doi ani şi nouă luni pentru spălare de bani.

La rândul său, fratele acestuia, Victor Becali, pe lângă cei şapte ani de închisoare cu executare şi şapte ani interzicere a unor drepturi, pentru înşelăciune, a mai primit un an şi nouă luni pentru evaziune fiscală şi două pedepse a câte doi ani şi nouă luni pentru spălare de bani.

Fostul internaţional şi impresar Gheorghe Popescu a primit trei ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi timp de doi ani, pentru înşelăciune, decizie cu suspendare timp de cinci ani. El a mai fost condamnat cu câte un an pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Fostul acţionar al FC Dinamo, Gheorghe Neţoiu, a fost condamnat la trei ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi timp de doi ani, pentru înşelăciune, decizie cu suspendare timp de cinci ani. Neţoiu a mai primit pedepse de câte un an pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Iniţial, Tribunalul Bucureşti i-a achitat, în 3 aprilie, pe toţi cei opt inculpaţi din dosarul transferurilor de jucători.

Decizia însă a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie la Curtea de Apel Bucureşti.

Cei opt oameni de fotbal au fost deferiţi justiţiei în 2 octombrie 2008, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinătate, în perioada 1999 - 2005.

Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca - realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid Bucureşti la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire - de la clubul Oţelul Galaţi la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra - de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea - de la clubul de fotbal Gloria Bistriţa la VfB.Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea - de la Dinamo Bucureşti (împrumutat la FC Argeş Dacia Piteşti) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat - din februarie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara - din iulie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea - din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean - din august 2003, de la Gloria Bistriţa la Panathinaikos Atena, Florin Bratu - din septembrie 2003, de la Rapid Bucureşti la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa - de la Dinamo Bucureşti la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 şi Adrian Mihalcea - din iulie 2005, de la Dinamo Bucureşti, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.