Marele fotbalist Costică Ştefănescu, fost căpitan al echipei Craiova Maxima, a fost condus sâmbătă pe ultimul drum de sute de persoane - familie, prieteni, colegi, suporteri - care şi-au luat rămas bun de la cel care a fost supranumit "ministrul apărării".
Slujba de înmormântare a fost oficiată de un sobor de preoţi în curtea Bisericii Hârşu, şi nu în biserică, pentru că marele fotbalist s-ar fi sinucis. Suporteri ai echipei Universitatea Craiova au purtat un banner pe care era scris "Veghează peste noi, Căpitane!", au aplaudat, i-au strigat numele şi "Te vom iubi mereu!" în momentul în care militarii au plecat cu sicriul din curtea bisericii.
În cele două zile în care corpul neînsufleţit al căpitanului a fost depus la capela Bisericii Hârşu din Craiova, la căpătâiul acestuia au fost depuse zeci de coroane de flori de către cei care l-au cunoscut. Printre persoanele care au venit să îi aducă ultimul omagiu s-au aflat Helmut Duckadam, Gheorghe Popescu, Gică Craioveanu, Pavel Badea, componenţi ai echipei Craiova Maxima - Boldici, Negrilă, Cârţu, Cămătaru -, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, parlamentari.
Costică Ştefănescu a fost înmormântat cu onoruri militare în Cimitirul Sineasca din Craiova, pe Aleea Eroilor, lângă fostul fotbalist Zoltan Crişan.
Costică Ştefănescu a murit marţi, după ce s-ar fi aruncat de la etajul cinci al Spitalului Militar. Fostul căpitan al echipei Universitatea Craiova avea 62 de ani şi suferea de o boală incurabilă, fiind internat de mai mult timp la Spitalul Militar.
Corpul neînsufleţit al marelui fotbalist Costică Ştefănescu a fost depus în noaptea de miercuri spre joi la capela Bisericii Hârşu din Craiova, după ce soţia acestuia a decis ca funeraliile să aibă loc în oraşul în care a jucat şi al cărui cetăţean de onoare este din 2003.
Căpitanul echipei Craiovei Maxima a fost aşteptat la miezul nopţii la capelă de foşti colegi, prieteni şi suporteri. Căpitanul a fost dus joi pentru ultima oară, pentru câteva ore, pe Stadionul "Ion Oblemenco", unde printre cei care au venit să îi aducă un ultim omagiu s-au aflat şi ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, şi şeful Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă, care au depus o coroană de flori şi s-au recules la catafalcul sergentului-major (ret.) Costică Ştefănescu.
Tot pe Stadionul "Ion Oblemenco" a avut loc vineri seară amicalul CS U Craiova - CS Mioveni, o partidă-omagiu pentru căpitanul Craiovei Maxima, la începutul căreia a fost scandat numele celui care a dus fotbalul la rang de artă.
Costică Ştefănescu s-a născut pe 26 martie 1951 la Bucureşti şi şi-a început cariera la Steaua, pentru care a jucat până în 1973, când s-a transferat la Universitatea Craiova. Aici a cunoscut cea mai frumoasă perioadă a carierei sale, jucând pentru Ştiinţa până în 1986, în 378 de meciuri (10 goluri marcate). Ultima echipă la care a evoluat a fost FC Braşov, unde a fost antrenor-jucător. A disputat 490 de meciuri în prima ligă şi a marcat 19 goluri.
Fostul component al Craiovei Maxima are în palmares trei titluri de campion al României, toate cu Universitatea (1974, 1980, 1981) şi cinci Cupe ale României, una cu Steaua (1970) şi patru cu Universitatea (1977, 1978, 1981, 1983).
La echipa naţională a adunat 66 de selecţii.
Ca antrenor, a pregătit echipele FC Braşov, Steaua Bucureşti, Al-Wakrah (Qatar), Selena Bacău, Politehnica Timişoara, Astra Ploieşti, CSM Reşiţa, Hapoel Holon (Israel), Al Shoala (Qatar), Al-Jaish (Siria), Universitatea Craiova, Al-Wahda (Siria), Najran SC (Arabia Saudită), Al Tadamon (Kuweit), Al Shamal (Qatar), dar a fost şi secundul lui Anghel Iordănescu la echipa naţională timp de patru ani (1994-1998).