FRF doreste modificarea Codului Fiscal pentru scutirea de la plata TVA la transferurile de jucatori

Federaţia Română de Fotbal doreşte, prin "Planul strategic pentru dezvoltarea fotbalulului din România 2015-2020", modificarea Codului Fiscal, astfel încât cluburile să nu mai fie nevoite să plătească Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) pentru transferurile jucătorilor.

Prin modificarea Codului Fiscal, FRF mai doreşte reducerea TVA de la 24 la sută la 9 la sută pentru accesul la evenimentele sportive.

"Proiectul de modificare a Codului Fiscal cuprinde măsuri de relaxare fiscală pentru sport şi noi prevederi referitoare la sponsorizare: sponsorizarea să fie deductibilă până într-un procent unic de 24 la sută din impozitul pe profit datorat; neimpozitarea primelor şi indemnizaţiilor sportive acordate de către cluburile sportive pentru calificarea la competiţiile oficiale europene şi mondiale; reducerea cotei de TVA până la un procent de 9 la sută pentru accesul la evenimente sportive şi utilizarea bazelor sportive; scutirea de TVA pentru transferul unui jucător; datoriile cluburilor constând în TVA neachitat să poată fi transformate în fonduri de investiţii pentru infrastructură sportivă; reducerea cotelor contribuţiilor sociale cu un procent de 50 la sută pentru veniturile din sport", se arată în planul realizat de FRF.

Potrivit FRF, în curs de finalizare şi mediere se mai află modificările pentru Legea Sportului, în urma discuţiilor cu privire la modificarea Legii Sportului ce au avut loc în perioada august - octombrie 2014 în cadrul grupului de lucru organizat la MTS şi COSR.

Totodată, FRF susţine că infracţiunile de corupţie din sport urmează să fie incriminate distinct prin modificarea Legii 78/2000 sau a Codului Penal.

Federaţia Română de Fotbal a elaborat "Planul strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România 2015-2020", cu obiective precise şi detaliate pe care promite să le pună în practică. Documentul ar urma să fie prezentat membrilor afiliaţi în următoarea şedinţă a Adunării Generale a FRF, din 30 martie.

Planul realizat de FRF este structurat în jurul a cinci obiective strategice pentru perioada amintită: calificarea echipei naţionale la toate cele trei turnee finale CE 2016, CM 2018, CE 2020, creşterea substanţială a numărului de practicanţi şi de persoane implicate în fenomenul fotbalistic, dezvoltarea fotbalului feminin şi a futsalului (creşterea performanţei echipelor naţionale), construirea unei culturi organizaţionale care să devină suport pentru performanţa sportivă şi creşterea atractivităţii şi a vizibilităţii jocului de fotbal.

FRF îşi propune prin "Planul strategic 2015-2020" calificarea la CE 2016, 2020 şi CM 2018

Federaţia Română de Fotbal şi-a stabilit ca obiectiv principal al "Planului strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România 2015-2020", alificarea echipei naţionale la următoarele trei ediţii ale turneelor finale, CE 2017, CM 2018 şi CE 2020.

Pentru perioada 2015-2020, Federaţia Română de Fotbal a elaborat un plan strategic cu obiective precise şi detaliate pe care promite să le aplice pentru dezvoltarea fotbalului românesc. Documentul ar urma să fie prezentat membrilor afiliaţi în următoarea şedinţă a Adunării Generale a FRF, din 30 martie.

Planul realizat de FRF este structurat în jurul a cinci obiective strategice pentru perioada amintită: calificarea echipei naţionale la toate cele trei turnee finale CE 2016, CM 2018, CE 2020, creşterea substanţială a numărului de practicanţi şi de persoane implicate în fenomenul fotbalistic, dezvoltarea fotbalului feminin şi a futsalului (creşterea performanţei echipelor naţionale), construirea unei culturi organizaţionale care să devină suport pentru performanţa sportivă şi creşterea atractivităţii şi a vizibilităţii jocului de fotbal.

Conducerea federaţiei consideră că obiectivele stabilite sunt realiste. "În acest document strategic ne-am fixat obiective ambiţioase, dar realiste. Nu este uşor să ne asumăm că Echipa Naţională va atinge obiectivul pe care ni l-am propus (calificarea consecutivă la cele trei turnee finale până în 2020) sau că vom schimba faţa fotbalului juvenil din România. Cum nu ne va fi uşor să facem din Federaţia Română de Fotbal una dintre cele mai moderne organizaţii de profil din Europa. Nu în ultimul rând, ne-am dorit foarte mult ca, prin această Strategie, să realizăm o legătură puternică şi să găsim numitorul comun între interesele fotbalului românesc şi cele ale tuturor părţilor interesate (stakeholders) de succesul acestui fenomen", se arată în documentul amintit.

Pentru a duce la îndeplinire aceste obiective, federaţia a realizat un plan de acţiuni printre care şi înfiinţarea Şcolii de Management Sportiv, care este considerată a fi o posibilitate de îndreptare a situaţiei financiare a cluburilor de fotbal. "În prezent, o gravă problemă cu care se confruntă cluburile din România este finanţarea activităţii. Pe lângă mecanismele reactive de tipul fairplayului financiar, Federaţia Română de Fotbal îşi propune ca, în următorii cinci ani, să introducă regula 'preşedintelui manager'. Unul dintre motivele eşecului financiar al cluburilor din România este reprezentat de slaba capacitate de administrare. Cluburile şi fotbalul în sine sunt foarte rar privite ca afaceri care pot fi rentabile sau chiar de foarte mare succes. Însă, industria sportului a demonstrat, în multe dintre ţările europene, că fotbalul poate genera profit. Pentru a putea avea competiţii stabile şi un fotbal sănătos, Federaţia Română de Fotbal şi-a propus să înfiinţeze Centrul Naţional de Educaţie şi Cercetare Fotbalistică. În cadrul acestei instituţii, printre alte componente (precum cercetarea medicală sau istoria fotbalului), se va regăsi Şcoala de Management Sportiv, care îşi propune să pregătească personalul implicat în conducerea şi administrarea tuturor entităţilor fotbalistice din România în domenii precum: administrarea societăţilor sportive, management strategic, negociere, design competiţional şi regulamente, comunicare şi relaţii publice, leadership şi management de resurse umane, marketing şi sponsorship, organizare de evenimente, etică sportivă, consiliere sportivă şi management financiar", se menţionează în planul strategic realizat de FRF.

De asemenea, conducerea FRF intenţionează să introducă un set de reguli privind organizarea internă a cluburilor, să acorde sprijin pentru creşterea vizibilităţii competiţiilor de seniori şi juniori, inclusiv pentru obţinerea de fonduri din drepturile tv şi comerciale pentru echipele din Liga 2 şi Liga 3, mărirea numărului de echipe din Liga 3 prin creşterea numărului de serii de la 6 la 8, conform principiului regionalizării teritorial-administrative.

Cei mai buni tehnicieni din România vor fi reuniţi într-un "corp de elită" al antrenorilor, cei care se vor face remarcaţi urmând a satisface stagii de pregătire la cele mai importante cluburi din Europa: "Pentru că vrem să dezvoltăm academiile regionale, dar şi pentru că ne dorim ca orice club din România să poată alege dintr-o pleiadă de antrenori foarte bine instruiţi, Federaţia Română de Fotbal va susţine crearea unui program de excelenţă anual, numit 'Corpul antrenorilor de elită'. Pentru acest modul vor fi selecţionaţi cei mai buni antrenori din ţară pentru a putea beneficia de un plus de pregătire avansată în cadrul Centrului de Fotbal Mogoşoaia. Vom propune cursuri intensive pentru dezvoltarea aptitudinilor de antrenorat, consolidarea abilităţilor psihologice şi de comunicare, introducere în management şi marketing sportiv. Cei care se vor remarca în cadrul acestui program vor fi recompensaţi cu stagii de pregătire la cele mai importante cluburi din Europa".

Federaţia Română de Fotbal urmăreşte şi înfiinţarea Centrului Naţional de Formare şi Cercetare în Domeniul Fotbalului, care va reuni Şcoala de management sportiv, Şcoala Federală de Antrenori, Centrul de Cercetare în medicina sportivă, Centrul de cercetare al istoriei Fotbalului, Centrul de formare profesională şi evaluare de competenţe.

În ceea ce priveşte integritatea jocului de fotbal FRF intenţionează ca în perioada următoare să implementeze un sistem de raportare a cazurilor şi a tentativelor de corupţie. Platforma online www.fotbalcurat.frf.ro, ce urmează a fi lansată, va fi disponibilă, în primă fază, pentru aproximativ 3.000 de fotbalişti, antrenori şi arbitri din primele trei divizii ale fotbalului din România.

Printre planurile federaţiei se regăseşte şi înfiinţarea Asociaţiilor Regionale de Fotbal, pentru a veni în întâmpinarea procesului de regionalizare teritorial administrativă al României. Aceste noi entităţi vor avea rol coordonator pe plan regional.

De asemenea, FRF doreşte să obţină acreditare ISO pentru calitate în management.

Pentru a creşte vizibilitatea jocului de fotbal, FRF va organiza anual o gală, numită "Premiile fotbalului românesc", va dezvolta canalul de youtube al federaţei, şi va lansa FRF TV, un canal online similar celui iniţiat de UEFA sau Federaţia Germană de Fotbal.

Forul condus de Răzvan Burleanu intenţionează de asemenea să înfiinţeze un Muzeu al Fotbalului Românesc. "Pentru că România este una dintre ţările care prin prisma performanţelor obţinute a reuşit să îşi construiască o adevărată istorie a fotbalului, FRF va înfiinţa în următorii ani Muzeul Fotbalului Românesc, cu mediu virtual integrat şi bibliotecă", se mai arată în "Planul strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România 2015-2020".

În realizarea acestui plan FRF a colaborat cu Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), care a realizat o cercetare pe un eşantion reprezentativ, privind imaginea fotbalului românesc în rândul populaţiei.

Tabere şcolare la centrele naţionale de fotbal de la Mogoşoaia şi Buftea
Federaţia Română de Fotbal intenţionează să implementeze în perioada următoare un proiect de tabere pentru copii în centrele de pregătire ale echipelor naţionale de la Mogoşoaia şi Buftea, se arată în "Planul strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România 2015-2020". "Pentru ca adolescenţii şi copiii să intre cât mai profund în contact cu fotbalul de performanţă, FRF va organiza tabere pentru copii în Centrele Naţionale Mogoşoaia şi Buftea. Aici vor beneficia de lecţii de fotbal, cursuri despre istoria fotbalului, medicină sportivă şi nutriţie, precum şi de întâlnirea cu fotbalişti din loturile naţionale care să le vorbească despre experienţa lor fotbalistică", se menţionează în documentul amintit. Federaţia Română de Fotbal a elaborat "Planul strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România 2015-2020", cu obiective precise şi detaliate pe care promite să le pună în practică. Documentul ar urma să fie prezentat membrilor afiliaţi în următoarea şedinţă a Adunării Generale a FRF, din 30 martie. Planul realizat de FRF este structurat în jurul a cinci obiective strategice pentru perioada amintită: calificarea echipei naţionale la toate cele trei turnee finale CE 2016, CM 2018, CE 2020, creşterea substanţială a numărului de practicanţi şi de persoane implicate în fenomenul fotbalistic, dezvoltarea fotbalului feminin şi a futsalului (creşterea performanţei echipelor naţionale), construirea unei culturi organizaţionale care să devină suport pentru performanţa sportivă şi creşterea atractivităţii şi a vizibilităţii jocului de fotbal.

FRF înfiinţează Campionatul naţional de fotbal rural
Federaţia Română de Fotbal intenţionează ca în perioada următoare să înfiinţeze un campionat naţional de fotbal rural, potrivit "Planului strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România 2015-2020" al FRF. "Pentru că unii dintre cei mai reprezentativi jucători s-au născut în satele României şi pentru că acest sport trebuie să ajungă pe tot teritoriul ţării, vom organiza Campionatul Naţional al Fotbalului Rural", se arată în documentul citat. Competiţia va fi destinată practicanţilor, atât legitimaţi, cât şi nelegitimaţi din mediul rural, echipele fiind formate la nivel de comună, din jucători/locuitori ai comunei, cu vârsta minimă de 14 ani. Se va respecta regulile fotbalului clasic, 11 la 11 pe teren normal. Pe lângă Campionatul Naţional al fotbalului rural, FRF va lansa şi campania "Transformă uliţa în stadion". Acest proiect va include, în faza pilot, 21 de judeţe, în cadrul cărora vor fi descoperiţi şi pregătiţi copiii din zonele rurale. "21 de referenţi zonali ai FRF întreprind acţiuni de scouting în 4-5 comune învecinate oraşului reşedinţă de judeţ. Sunt recrutaţi copiii talentaţi din categoria de vârstă 7-10 ani, nelegitimaţi şi fără posibilităţi de angrenare într-o activitate sportivă organizată la nivel urban. Grupele de minimum 20 copii sunt pregătite în două şedinţe săptămânale de antrenament în oraşul reşedinţă de judeţ", se arată în "Planul strategic pentru dezvoltarea fotbalului 2015-2020". Începând cu anul 2015, Federaţia Română de Fotbal va demara cel mai vast program competiţional dedicat fotbalului pentru toţi, "Toată România Joacă Fotbal". Acestuia i se va adăuga programul guvernamental care prevede introducerea unei ore de fotbal pe săptămână în şcolile din România. Conform FRF, profesorii de educaţie fizică şi sport, care vor dori să coordoneze clase cu profil sportiv, vor fi pregătiţi prin intermediul programului "Start Fotbal", dezvoltat de Şcoala Federală de Antrenori. Prin intermediul acestui program, FRF doreşte "creşterea substanţială a numărului de practicanţi şi de persoane implicate în fenomenul fotbalistic". De asemenea, FRF vrea crearea Campionatului Naţional al firmelor şi instituţiilor, Campionatului naţional al şcolilor-gimnaziilor-liceelor şi Campionatului naţional universitar. Campionatul naţional universitar se va desfăşura potrivit regulilor fotbalului clasic, pe teren normal. Tot în această competiţie, va fi creat şi un concurs paralel destinat fotbalului feminin. Forul de la Casa Fotbalului a luat în calcul şi copiii de grădiniţă şi va lansa un alt program intitulat "Caravana grădiniţelor, Football for fun". Federaţia Română de Fotbal a elaborat "Planul strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România 2015-2020", cu obiective precise şi detaliate pe care promite să le pună în practică. Documentul ar urma să fie prezentat membrilor afiliaţi în următoarea şedinţă a Adunării Generale a FRF, din 30 martie. Planul realizat de FRF este structurat în jurul a cinci obiective strategice pentru perioada amintită: calificarea echipei naţionale la toate cele trei turnee finale CE 2016, CM 2018, CE 2020, creşterea substanţială a numărului de practicanţi şi de persoane implicate în fenomenul fotbalistic, dezvoltarea fotbalului feminin şi a futsalului (creşterea performanţei echipelor naţionale), construirea unei culturi organizaţionale care să devină suport pentru performanţa sportivă şi creşterea atractivităţii şi a vizibilităţii jocului de fotbal.