Clanul Becali a alergat cu buldozerul 17 maicute

Gigi Becali a speriat 17 măicuţe cu buldozerele cu care a vrut să le dărâme mănăstirea pentru a intra în posesia unui teren de 30 de milioane de euro. Măicuţele au făcut plângere la Secţia 6 Poliţie.

Buldozerul luminii
Gigi Becali a reuşit să bage frica în 17 măicuţe de la Mănăstirea Christiana, situată pe Şoseaua Pipera. În războiul său cu Arhiepiscopia Bucureşti pentru un teren de 15.000 de metri pătraţi, estimat la circa 30 de milioane de euro, care se află în folosinţa mănăstirii, latifundiarul a încercat să-şi facă singur dreptate cu buldozerul. Luna trecută, măicuţele au depus o plângere la Secţia 6 de Poliţie contra nepotului latifundiarului, Lucian Mihai Becali, după ce s-au trezit la poartă cu buldozerele trimise de acesta pentru a dărâma gardurile mănăstirii. Lucian Becali deţine un titlu de proprietate asupra terenului din 1999, în condiţiile în care Guvernul a atribuit printr-o hotărâre dreptul de folosinţă asupra suprafeţei bisericii în 1997.

Pe terenul pe care îl cere acum familia Becali se construieşte o biserică, ajunsă la nivel de fundaţie.
Una dintre măicuţele de la mănăstire acceptă cu greu să vorbească despre subiect. "Noi nu vrem să ne amestecăm în povestea asta. Ne rugăm la Dumnezeu să-l lumineze pe domnul Becali şi să ne lase în pace. Dânsul are deja destule. Să fie mai bine de o lună de când am depus plângere la Poliţie pentru că au încercat să vină cu buldozerele. De atunci, toate măicuţele se roagă şi mai intens. Doar asta putem să facem. Are şi dânsul nişte hârtii, dar Dumnezeu ştie. Noi ridicăm acolo biserica mare. Avem certificat de urbanism de mult timp pentru biserică, dar a fost mai greu. La primăvară sper să reuşim să demarăm construcţia. Domnul Becali nu ne-a ajutat în nici un fel. Poate a dat pentru alte biserici, aşa cum se spune, dar la noi, nu. În rest, cu Arhiepiscopia au discutat", spune aceasta.

Poliţia Capitalei a confirmat existenţa unei plângeri depuse de maica stareţă a mănăstirii. "Există într-adevăr o plângere depusă în urmă cu aproape o lună pentru tulburare de posesie", a precizat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Christian Ciocan.

Liderul PNG-CD nu a putut fi contactat. Mai mult, încercările de a discuta cu diverşii săi consilieri de presă sau politici s-au izbit de repetate amânări şi promisiuni neonorate.

Cotidianul a dezvăluit în ediţia de ieri, citând surse din BOR, că liderul PNG-CD ar fi cerut înapoi suma de două milioane de dolari donată în urmă cu un an pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, supărat că Arhiepiscopia Bucureşti nu i-ar fi cedat nepotului acestuia, Lucian Becali, jumătate din terenul pe care se află Mănăstirea Christiana. Patronul Stelei voia ca banii donaţi să fie trimişi la mănăstirea de pe Muntele Athos.

Pe lângă litigiul pe care îl are cu lăcaşul de cult, familia Becali se judecă pentru o suprafaţă de 17.000 de metri pătraţi pentru care ar avea titlu de proprietate şi cu Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor. Terenul se află în aceeaşi zonă cu cel cerut de la mănăstire, astfel că însumate valoarea acestora ar atinge circa 60 de milioane de euro. Procesul se află pe rol la Curtea de Apel, statul român fiind reprezentat de Ministerul Finanţelor.

Gigi Becali s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un sponsor generos pentru nenumărate lăcaşuri de cult din întreaga ţară. A împărţit miliarde de lei bisericilor din Moldova şi celor din Mitropolia Ardealului. În schimbul banilor, magnatul care a pus crucea şi pe tricourile, şi pe autocarul echipei Steaua şi Decalogul în doctrina partidului a fost copleşit cu elogii şi distincţii de preoţime.

Susţinător declarat al mitropolitului Bartolomeu Anania în cursa pentru scaunul de Patriarh, în detrimentul lui Daniel, Becali a avut o relaţie oscilantă cu cel din urmă. S-a supărat pe el pentru că, deşi i-ar fi promis Crucea Patriarhală Sf. Dumitru -cea mai înaltă distincţie pentru mireni-, nu i-a mai dat-o. Pentru donaţia de două milioane de dolari pentru Catedrala Mântuirii Neamului, liderul PNG a primit în schimb "Crucea Moldova", urmând a apărea şi printre ctitorii edificiului din spatele Palatului Parlamentului.