FC Botoşani urmează să ȋntâlnească formaţia Shkendija ȋn turul al II-lea preliminar al Europa League, ȋnvingătoarea urmând să se confrunte cel mai probabil, pe terenul său, cu Tottenham, echipa pregătită de José Mourinho. Moldovenii pornesc favoriţi, inclusiv din prisma faptului că vor juca pe teren propriu. Totuşi, ei nu trebuie să se considere dinainte câştigători, mai ales că meciurile echipelor româneşti cu cele din Macedonia de Nord au oferit surprize sau situaţii inedite.
Cluburile, faţă ȋn faţă
Apariţia şi evoluţia celor două adversare prezintă o serie de similitudini, dar şi deosebiri. Reprezentantă a unui oraş fără tradiţie ȋn fotbalul românesc până la promovarea sa ȋn Liga I, FC Botoşani este o echipă mai tânără decât oponenta sa. Moldovenii s-au ȋnfiinţat ȋn 2001, navigând mai mult de un deceniu ȋn eşaloanele inferioare. Pe de altă parte, Shkendija a apărut ȋn 1979, ȋn fosta Iugoslavie, ca reprezentantă a comunităţii albaneze din oraşul Tetovo. Nu a ajuns niciodată ȋn prima divizie iugoslavă, fiind chiar considerată la un moment dat un pericol, ȋntr-o perioadă de creştere a agitaţiilor naţionaliste.
FC Botoşani a promovat pentru prima dată ȋn Liga I ȋn 2013, având prezenţe solide şi participări ȋn Cupele Europene, dar nu a cucerit până acum titlul de campioană. Ȋn schimb, după dizolvarea Iugoslaviei, Shkendija a navigat ȋntre primele două divizii ale micii republici recent admise de comunitatea internaţională sub numele de Macedonia de Nord. După ultima promovare din 2010, performanţele echipei au crescut foarte mult, cucerind titlul chiar după urcarea ȋn prima divizie (2010-2011) şi repetând performanţa ȋn 2017-2018 şi 2018-2019. Putem spune astfel că, pe plan intern, Shkendija este ȋn mod evident peste FC Botoşani.
Oraşele, faţă ȋn faţă
Botoşani are puţin peste 100.000 de locuitori, majoritatea români, şi nu este ȋntre marile oraşe ale României. Tetovo are puţin peste 50.000 de locuitori, mai mult de jumătate dintre aceştia fiind albanezi, şi este pe locul 5 ȋn Macedonia de Nord, având de 10 ori mai puţini locuitori decât capitala Skopje.
Loturile, faţă ȋn faţă
FC Botoşani se dovedeşte echipa mai cosmopolită, incluzând ȋn rândurile sale jucători din Argentina, Austria, Franţa, Germania, Croaţia, Grecia, ba chiar şi din Macedonia de Nord şi Albania. Ȋn schimb, Shkendija are lotul dominat de nord-macedoneni de naţionalitate albaneză, albanezi sau kosovari, urmând astfel linia reprezentării comunităţii albaneze din Tetovo. Experienţa este de partea echipei din România, cu o medie de vârstă a lotului de 26 de ani, faţă de puţin peste 24 de ani, cât au adversarii.
Confruntările la nivelul echipelor naţionale, prilej de evenimente inedite
La nivelul naţionalelor, România şi Macedonia de Nord s-au ȋnfruntat ȋn mai multe ȋntâlniri oficiale, rămase ȋn memorie printr-o serie de evenimente inedite.
Pe 14 decembrie 1996, la Skopje, România (fără Hagi) câştiga cu scorul de 3-0, iar căpitanul de atunci, Gică Popescu, marca primul său hat-trick la echipa naţională.
Pe 20 august 1997, la Bucureşti, România ȋnvingea cu 4-2 şi, deşi ȋncasa primele goluri din grupa pentru Campionatul Mondial din Franţa 1998, obţinea calificarea matematică la turneul final, ȋntâia dată ȋn istorie ȋnaintea ultimului meci din preliminarii.
Să mai notăm şi confruntările din preliminariile pentru Germania 2006, ȋn care ȋn meciul de la Craiova a ieşit ȋn evidenţă Mutu (autorul golului decisiv de 2-1 din lovitură liberă, pe finalul meciului), iar la Skopje a strălucit Mitea, pe atunci o mare speranţă a fotbalului românesc, autorul unei duble ȋntr-o victorie tot cu 2-1.
La nivelul cluburilor, rezultate aşteptate, dar şi surprize majore
Confruntările la nivelul cluburilor au fost ȋn general dominate clar de echipele româneşti. De neplăcută amintire rămâne ȋnsă eliminarea lui Dinamo din Cupa UEFA 1985/1986 de către Vardar Skopje, care a pierdut cu 1-2 la Bucureşti, dar a câştigat acasă cu 1-0. Dar cea mai mare surpriză a fost ȋnregistrată ȋn confruntarea Universitatea Craiova – Pobeda (Victoria) Prilep, când oltenii au fost egalaţi (1-1) ȋn ultimul minut al confruntării de pe teren propriu, pentru a pierde returul cu 0-1. Un avertisment şi pentru FC Botoşani, de a nu subestima ȋn niciun fel adversarul.
Mourinho, miza confruntării
Oricine ar merge mai departe din această ȋntâlnire, are şanse foarte reduse in turul al III-lea preliminar, unde cel mai probabil va juca ȋmpotriva lui Tottenham (finalistă Champions League ȋn 2019) şi a lui José Mourinho, “The Special One”. Aducerea unui astfel de adversar şi a unui astfel de antrenor pentru un meci pe teren propriu reprezintă o inedită miză ȋn sine, indiferent care ar urma să fie rezultatul final. Nu prea mulţi antrenori de calibrul portughezului au venit ȋn România ȋn ultimii ani. Ar trebui probabil să ne ȋntoarcem până ȋn 2006, când Fabio Capello sosea ȋn Ghencea cu Real Madrid, pentru a ȋntâlni un nume la fel de sonor.
Cum spuneam ȋnsă, partida nu e dinainte câştigată de echipa moldoveană, care trebuie să trateze totul cu seriozitate, dacă jucătorii şi antrenorul său doresc să ajungă ȋn faţa unui prilej probabil unic ȋn carieră: un joc oficial, la Botoşani, cu Tottenham şi cu Mourinho.
Cătălin TUDOSE
.jpg "Liga 1 - Etapa 3 - play-out: FC Botoșani - FCSB 3-2")
Alexandru Fronea
Boris Živković
Cristian Petre
Drissa Diarrassouba
Isaiah Osbourne
John Heitinga
Josemi
Kalu Uche
Lucian Marinof
Mario Galinović
Ousman Thiandoum
Patrick Mboma
Patrick Osiako
Paulo Dybala
Robert Pecl
Sérgio Conceição
Sorin Henzel
Uli Stielike
Volodymyr Yezerskiy
Zlatko Kranjčar
Decizia ONJN nr.191/17.04.2026, Licenta: L2260797Y001731