Constantin Cârstea, omul care a antrenat Gloria Bistriţa, susţine că, în anii ’90, 30 la sută din meciuri erau trucate.
Constantin Cârstea a fost unul dintre cei mai controversaţi tehnicieni ai acelor vremuri, după ce şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei pe banca Gloriei Bistriţa, echipă considerată în anii ’90 specialista meciurilor trucate. După ce şi-a făcut debutul ca antrenor la FC Argeş, Cârstea a fost "racolat" de Jean Pădureanu, alături de care şi-a petrecut nu mai puţin de nouă sezoane. "Destinul a vrut să ajung la Bistriţa. Trebuia să merg la Dacia Unirea Brăila, dar am avut un accident de maşină şi imediat a venit Jean Pădureanu şi m-a luat. Nu-mi pare rău că a fost aşa, am trăit nişte ani foarte frumoşi la Bistriţa", mărturiseşte tehnicianul.
"Cooperativa a fost inventată de echipele mari"
Cârstea nu-şi schimbă impresia nici când vine vorba despre reputaţia negativă pe care şi-a creat-o la Bistriţa. "Domnule, aranjamente erau. Nu pot să neg. Dar niciodată astfel de lucruri nu pleacă de la echipele mici. Cooperativa a plecat de la cluburile puternice, ele coordonau totul şi obligau şi echipele mici să facă parte din sistem. Dacă nu erai de acord, dispăreai. Cam 30 la sută din meciurile de atunci erau trucate, dar nu numai Bistriţa făcea astfel de lucruri. Nu înţeleg de ce s-au aruncat toate pe spatele nostru", spune fostul antrenor al Gloriei.
"Când vedeam că echipa e «blat», mă durea sufletul"
Deşi recunoaşte aranjamentele din perioada în care a antrenat, Constantin Cârstea neagă, la fel ca omologii săi de atunci, că ar fi participat la vreun blat. "Nu antrenorii erau de vină pentru că se făceau aranjamente. Noi stăteam pe margine şi ne uitam ca proştii! Eu nu le-am zis niciodată jucătorilor mei să piardă un meci. Nu înţelegeam ce se întâmplă cu ei. Într-o etapă rupeau norii şi în cealaltă dădeau pe lângă minge şi ratau din doi metri. Erai tâmpit să nu vezi că e ceva necurat. Îi certam, ţipam la ei, dar când îmi dădeam seama cum stau lucrurile, mă resemnam. Ce puteai să faci? Dacă îi dădeai pe toţi afară, nu mai aveai pe cine să bagi în teren etapa viitoare. Nu te simţeai bine deloc când vedeai că echipa ta e «blat». Te durea sufletul", se lamentează Cârstea.
Acesta se eschivează când este întrebat despre "concubinajul" cu Jean Pădureau: "Probabil că Jean Pădureanu ştia mai multe decât mine, dar ne-am înţeles de la început. El nu se băga peste mine la echipă, eu nu mă băgam peste el la treburi de conducere. Nea Jean era trist mereu, şi când pierdeam, şi când câştigam!".
"Şi Sabău a pierdut meciuri cu semn de întrebare"
Antrenor cu mare experienţă, Cârstea crede că blaturile n-au dispărut complet din fotbalul românesc. "Degeaba se bat cu pumnul în piept ăştia din generaţia tânără că ei nu acceptă lucruri necurate. Aţi văzut vreunul să demisioneze din astfel de motive? Şi «blaturi» încă mai sunt, deşi se fac mai subtil. Mă uit la televizor şi îmi dau seama. Şi Sabău a pierdut nişte meciuri cu semn de întrebare şi nu i-a mai sărit nimeni în cap", atacă omul care a domnit aproape un deceniu la Bistriţa.
Dincolo de criticile la care a fost supus, Constantin Cârstea a realizat şi lucruri bune la Gloria Bistriţa, cu care a reuşit să câştige Cupa României în 1994. "A fost ceva extraordinar. S-a supărat şi cineva din guvern că nu câştigase Craiova şi, în loc să ne împartă medaliile, ni le-a trântit în braţe şi a plecat. Nu-mi mai amintesc despre cine e vorba. N-a fost prea mare chef, Bistriţa e un oraş mort. Ne-am adunat şi noi la o masă cu oficialităţile locale, am băut un pahar cu vin şi aia a fost", îşi aminteşte tehnicianul de atunci al ardelenilor.