Sumele faraonice cheltuite de de Real Madrid, fotbalul francez care şi-a spart puşculiţa, Bayern Munchen, care a prezentat beneficii după impozitare în creştere: fotbalul, chiar dacă nu a fost la adăpost de câteva turbulenţe, cum s-a întâmplat în Anglia, nu a cunoscut, practic, criza în 2009. Ca şi în sportul de înalt nivel, în general, una dintre explicaţii ar fi că în acest domeniu înţelegerile, contractele, acordurile sunt multianuale.
Cu titlu de exemplu, Bayern Munchen a avut o cifră de afaceri de 268,7 milioane de euro, beneficiul său după impozitare trecând de 2,1-2,5 milioane de euro, iar lichidităţile se ridică la 33,7 milioane euro, ceea ce le-a permis conducătorilor să spună că "acest club nu are egal în Europa pe plan economic".
"Suntem independenţi din punct de vedere financiar, care club de înalt nivel poate spune acelaşi lucru?", a subliniat Uli Hoeness, noul preşedinte al Bayernului, principalul artizan al reuşitei economice a clubului.
În mod obişnuit timorat pe piaţa transferurilor, fotbalul francez a spart limitele în această vară: 12 milioane de euro pentru Stephane Mbia, 15 milioane euro pentru Aly Cissokho, 18 pentru Bastos şi Lucho Gonzalez, 24 pentru Lisandro Lopez. Această creştere a sumelor este datorată drepturilor TV, finanţele fotbalului francez depinzând de acestea, care au crescut la 668 milioane de euro, faţă de 653 milioane de euro înainte de noul acord. Acest model economic francez tele-dependent, care ar putea părea fragil, este în realitate o pavăză anticriză; fotbalul este mai puţin dependent de sponsorizare decât baschetul sau rugby-ul, de exemplu.
Dar ce se poate spune de transferurile de la Real Madrid, unde Florentino Perez a preluat puterea? Clubul madrilen a cheltuit 250 milioane de euro, dintre care 158 milioane de euro pentru 2 jucători: Kaka (65 milioane euro) şi Cristiano Ronaldo (circa 93 milioane euro). În acest caz, al montajului financiar al Realului, bazat pe împrumuturi, se poate ascunde pericolul. Real va fi obligat să cucerească titluri pentru a intra în cheltuieli în viitor.
Iar UEFA intenţionează hotărât să pună capăt nebuniei creditului. Pe 15 septembrie, instanţa conducătoare a fotbalului european a adoptat principiul controlului de gestiune, adică sfârşitul victoriei creditului: dacă un club nu prezintă un bilanţ echilibrat pe 3 ani, dacă este îndatorat, ar putea fi exclus din Liga Campionilor.
Cu câţiva ani în urmă, cluburile englezeşti ar fi urlat ca din gură de şarpe, acuzând un complot, sabotajul. Dar criza s-a tradus prin turbulenţe pentru Premier League. Mult timp refractar la orice măsură, campionatul englez s-a resemnat, chiar în ziua în care UEFA impunea "fair-play-ul financiar", un control al gestiunii cluburilor. Sacrosantul principiu "Debt is good" (debitul, datoria sunt bune) a fost pus la index în Anglia.