Marius Stan: Otelul nu falimenteaza!

Este greu să prinzi, într-un interviu de cotidian, toate problemele anului care se pregăteşte să-şi tragă fermoarul, iar criza mondială face ca orice retrospectivă să cuprindă multe referiri la viitorul foarte apropiat. Nu poţi să discuţi despre transferurile ratate din 2009 şi să eviţi subiectul bugetului pe anul următor. Interlocutorul -Marius Stan, directorul general al Oţelului- nu se fereşte să spună lucrurilor pe nume şi admite că păcatul de a anunţa, în vara lui 2007, montarea instalaţiei de nocturnă poate fi uitat doar în momentul în care stadionul din Ţiglina III va putea fi utilizat şi după orele înserării.

- Domnule Stan, aţi declarat de curând că 2009 a fost cel mai greu an din cariera dvs. de conducător. De ce?
- Chiar aşa a fost, un an foarte greu în care am reuşit să dezvoltăm puţin mai mult de jumătate din bugetul propus la începutul anului. Criza mondială ne-a dat planurile peste cap, ne-a afectat fără discuţie! În aceste condiţii, beneficiind, din ianuarie 2009 până în decembrie 2009, de numai trei milioane de euro, din care aproximativ un milion s-a dus la Finanţe, cred că e o performanţă extraordinară să acumulăm şi puncte, să terminăm pe o poziţie mai mult decât onorabilă şi să nu falimentăm.

- Staţi aşa, nu e o performanţă extraordinară să închei turul campionatului pe locul al nouălea după ce în vară obiectivul stabilit era prinderea cupelor europene...
- Corect, însă, nu anticipam atunci că recesiunea ne va obliga să ne descurcăm cu numai jumătate din bugetul propus, iar când eşti la şapte puncte de Europa League şi la şase de retrogradare este foarte important cum gestionezi mai departe activitatea. Nu este, însă, o nebunie să vorbim în continuare de cupele europene! Dacă din punct de vedere financiar -şi aici, povara pică pe umerii noştri, ai conducerii- reuşim să realizăm ceea ce ne-am propus, se poate îndeplini obiectivul, obiectiv pe care şi noi l-am anunţat la începutul campionatului pentru a pune presiune şi pe jucători şi pentru a obţine o performanţă, dar este tot mai greu, asta e cert.

- Vorbeaţi de evitarea falimentului ca despre un alt succes. Preşedintele Ligii Profesioniste, Dumitru Dragomir, spunea, recent, că jumătate dintre echipele de Liga I ar putea fi înghiţite de colaps în 2010. Oţelul unde se va afla?
- Oţelul sigur nu va falimenta! Avem o strategie clară şi cred că vom mai supravieţui mulţi ani de aici înainte. Important era, aşa cum anunţam în ianuarie, să depăşim anul 2009.

- Pe ce buget vă veţi baza în următoarele douăsprezece luni?
- Urmează să avem o discuţie cu reprezentanţii Combinatului ArcelorMittal Galaţi pentru a vedea pe ce sprijin putem conta, apoi vom anunţa exact. Am creat însă o strategie care se bazează pe salarii mai mici. Am renunţat la bulgarii Jelev şi Kolev, iar acest lucru se încadrează în strategia noastră. Vom avea jucători tineri, cu salarii mai mici şi cu perspective mai mari...

- Aţi mai spus săptămâna trecută că veţi tăia din lefuri. Cu cât se va reduce bugetul salariilor?
- Cu peste 30 la sută, zic eu. Fotbaliştii înseamnă, strict ca salarii, 120-130.000 de euro şi vom ajunge undeva pe la 70.000. Este destul de drastică reducerea, dar inevitabilă. Până la urmă, şi fotbalul pe care îl prestează tot pe acolo se încadrează, să fim realişti.

- Va rămâne Oţelul în Galaţi sau, din vara lui 2010, se va muta la Buzău, Chişinău sau mai ştiu eu unde?
- Vom juca tot la Galaţi, aşa îmi place să cred. Mă simt dator să repet că sunt doar un angajat al acestui club, iar stadionul este proprietatea ArcelorMittal şi sunt convins că domnii de la Combinat cunosc acest subiect. Avem nevoie de instalaţie de nocturnă, altfel nu vom mai avea voie să jucăm acasă.

- Aţi promis totuşi în vara lui 2007 că vor apărea farurile...
- Da, aşa este. M-am hazardat o dată să promit că vom avea nocturnă şi, din păcate, nu s-a îndeplinit şi nu vreau să mai cad în păcat. Voi putea răsufla uşurat abia după ce va intra şi arena noastră în rândul lumii.

- Transferuri de jucători pentru retur?
- Suntem în discuţii şi, până nu se parafează documentele, nu vom anunţa nimic. Nu pot să uit că, în vară, am pierdut un portar de mare valoare pentru că l-am anunţat înainte de finalizarea documentelor.

Viata Libera