Umilită cu 3-0 şi total depăşită de Olanda, în grupa C, la debutul în actuala ediţie a EURO 2008 la fotbal, Italia, campioana mondială, trebuie neapărat să se regrupeze înainte de a înfrunta România vineri, sub ameninţarea eliminării chiar înaintea sferturilor de finală. Dacă selecţionerul Roberto Donadoni nu a lăsat nimic să se vadă din primele sale intenţii, marţi, mai multe soluţii par să se profileze pentru el, cu finalitatea redinamizării echipei.
- O apărare care trebuie regrupată. În fotbal, Italia a rimat cu apărarea grupată şi cu arta contre-pied-ului. Dar luni seara, lucrurile s-au petrecut exact pe dos, cu 3 goluri încasate, dintre care 2 la finalul unor contre olandeze. Pe scurt, Azzurri şi-au pierdut reflexele de bază, la doar 2 ani după Mondialul-2006, în care nu au încasat decât 2 goluri în 7 meciuri. Fără Cannavaro, forfait pentru Euro, apărarea s-a scufundat, în primul rând în centru. Materazzi a fost complet depăşit, depăşit fără încetare prin viteză, până la ieşirea din minutul 55. Este foarte probabil ca eroul finalei din 2006 în ochii italienilor să ia loc pe banca de rezerve în faţa românilor. Cât îl priveşte pe partenerul lui Barzagli, care a trăit tot timpul în umbra lui Cannavaro, a primit adevărul în faţă: năuc, a gafat continuu. Evident, după un asemenea naufragiu, cota lui Chiellini creşte din nou. Jucătorul de 23 de ani de la Juventus ar putea să-şi facă loc, deşi are un handicap major, îşi pierde destul de uşor cumpătul.
În fine, pe margini, Panucci şi Zambrotta nu au făcut minuni. Grosso, în schimb, a adus dinamism pe partea stângă de la intrarea în joc, având toate şansele să redevină titular, în locul veteranului Panucci, 35 de ani.
- Mai mult tonus la mijloc. Mijlocul aliniat cu Olanda avea o înfăţişare mândră, cu cei 3 milanezi Gattuso, Pirlo şi Ambrosini. Dar nu au fost niciodată în ritmul partidei, Gattuso a fost lupul transformat în mieluşel, Pirlo neavând, la rândul lui, nicio inspiraţie. Pentru redinamizarea echipei în ansamblu, se impune un nume: De Rossi, care oferă avantajul că este şi un recuperator curajor, ca şi un relanseur abil. El arde de nerăbdare, ca şi coechipierul său de la Roma, Aquilani.
- Schimbarea modulului în atac. Sistemul cu 3 atacanţi care a reuşit în calificări nu este neapărat de aruncat, cu atât mai mult cu cât Toni are capacităţile de a reveni, după ce s-a arătat neobişnuit de neinspirat. Dar reintrarea mai degrabă satisfăcătoare a lui Del Piero, care nu evoluează la fel de bine în sprijin, ar putea să-l incite pe Donadoni să-şi construiască altfel atacul. Probabil că acum regretă renunţarea la Pippo Inzaghi...