Cluj Arena, model pentru stadioanele din Orientul Mijlociu

Stadionul conceput pentru Cluj a ajuns peste hotare: biroul de proiectare responsabil de Cluj Arena a fost invitat de administraţia din Irak să vină cu o idee pentru un nou stadion de 50.000 de locuri.

Arhitecţii de la Dico & Ţigănaş conturează propuneri pentru o arenă în Irak şi una în Budapesta, dar în acelaşi timp fac demersuri pentru îmbunătăţirea funcţionării stadionului de la Cluj. Arena are la bază un concept în prezent neexploatat de către administratori, susţine arhitectul Şerban Ţigănaş. Preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, afirmă că Cluj Arena a devenit, deja, un brand extrem de important al judeţului şi al Transilvaniei.

200 de studenţi de la arhitectură au acceptat provocarea lansată de profesorul Şerban Ţigănaş de a trăi povestea conceperii stadionului din Cluj. "Un animal de specie rară", care a ajuns rapid pe copertele revistelor de specialitate din toată lumea, dar este încă neterminat, a fost lecţia pe care Ţigănaş a predat-o pe terenul de joc tinerelor speranţe. "Acolo în faţă, unde sunt scaunele alea puţine, este zona VIP. Acolo sunt oamenii ăia graşi cu buzunarele pline. Mai sus, cutia pentru supraveghere: orice prostie faceţi sunteţi înregistraţi după poza de pe abonament sau bilet. Şi numai dacă nu vă schimbaţi moaca, sunteţi capturaţi şi identificaţi fără probleme", au fost introduşi studenţii în mecanismul de funcţionare al Cluj Arena.

"Nouă nu ne-ar fi venit ideea să concurăm pentru a face un stadion. Am fost invitaţi. Ni s-a propus să intrăm într-un parteneriat pentru că făcusem tribuna nouă de la CFR. L-am făcut, dar am trecut prin toate duşurile licenţierii de către UEFA", a explicat arhitectul-profesor. Proiectanţii au reuşit să primească graţie proiectului de la Cluj (un stadion impresionant şi ieftin) şi invitaţii de peste hotare pentru noi arene.

"Arhitecţii români nu fac export în străinătate şi foarte rar prin colaborări internaţionale. Asta am vrut să înţeleagă studenţii, că un astfel de proiect poate să deschidă aceste uşi. Cluj Arena a ajuns pe copertele revistelor de specialitate din lume, de la cele din Coreea de Sud la cele din Suedia sau pe site-uri din SUA, Canada sau America de Sud. Noi am primit invitaţii în toamna trecută să venim cu o ofertă pentru un stadion nou de 50.000 de locuri în Irak. Vorbim de un proiect public. Îi aşteptăm pe cei de acolo să vadă arena de la Cluj. O altă propunere, de colaborare o avem de la colegi arhitecţi din Ungaria pentru un stadion care se plănuieşte la Budapesta", a precizat Ţigănaş.

Cu toate că a fost inaugurat şi funcţionează, Cluj Arena nu este gata. Biroul clujean de proiectare Dico şi Ţigănaş face presing pe lângă administratori pentru a pune în operă multe soluţii care au rămas deocamdată doar pe planşetă. În ceea ce priveşte construcţia, arhitecţii şi-au propus să obţină un raport de scară cât mai bun cu împrejurimile şi să fie capabili să realizeze o anumită transparenţă a stadionului, care să ofere posibilitatea de a fi înăuntrul stadionului şi de a privi oraşul din orice punct pentru a te putea orienta către exterior.

"Am petrecut foarte multe ore şi zile chiar în diverse locuri din tribună, ne uitam cum creşte copertina şi tot timpul ni se părea din cauza formei complexe şi a acestor curburi că nimic nu este în regulă, nimic nu este ca în proiect. Până la urmă, a fost o aventură să legi toate elementele astea, dar am reuşit şi am realizat această faţadă cu branhii care dă efectul de transparent şi o anume respiraţie stadionului. Iar atunci când este spectacol, stadionul se dematerializează şi devine construit din lumină", spune Ţigănaş.

Tema luminoasă adânc studiată de biroul de proiectare nu este însă exploatată. Potrivit arhitecţilor de la Dico & Tigănaş, administratorii nu valorifică arena la potenţialul real. "Deşi este gândit ca o zonă de promenadă, noaptea nu aprind luminile. Acestea n-ar trebuie să fie pe contorul stadionului, ci ar trebuie preluate de oraş. S-a spart un panou exterior, dar nici măcar în prezent nu s-au strâns cioburile. Mă nemulţumeşte şi taluzul. Acolo am gândit o grădină, dar în schimb sunt doar fire de iarbă. Între peluze şi tribune pe planşetă apăreau nişte articulaţii închise cu lamele. Acestea n-au mai fost montate. Tavanele ca tavanele, nu mă deranjează că n-au fost finisate, dar pardoselile trebuie terminate", sunt reproşurile celor care au încercat să lege noul stadion al Clujului.

Au urcat cu alpiniştii utilitari pe Cluj Arena în timpul în care s-a montat acoperişul şi au privit împreună răsăritul şi consideră că au luat, la fel ca aceştia, prea puţini bani pentru proiect. 200 de oameni în public, nici o critică. Studenţii nu îşi permit să critice pentru că este destul de grea trecerea de la planşetă şi sala de curs la proiecte puse în practică. "Aţi avut vreun moment în care v-aţi gândit să renunţaţi la proiect?", a fost una dintre curiozităţile viitorilor arhitecţi.

"Nu ne-am gândit să renunţăm la proiect, dar ne-am gândit să renunţăm la un anumit gen de implicare: să nu mai punem la suflet, să nu ne mai certăm cu oamenii ăia, e bine şi aşa... Cred că toţi colegii mei au tras pentru proiectul ăsta dincolo de orice disconfort. Să vă spun un secret, dar să nu mă spuneţi. Nu ştiu câţi arhitecţi dintre noi au ocazia să facă o clădire de genul ăsta în oraşul în care s-au născut şi au copilărit. Secretul este că l-am fi făcut şi pe gratis şi cu toate chinurile posibile. Numai faptul că am câştigat şi nişte bani ne onorează profesia. Aşa se pune corect problema. Trebuie să fii răsplătit pentru ce lucrezi. Asta e marea problemă a arhitecţilor: sunt prea emotivi. Ar lucra şi pe gratis numai să aibă şansa să facă umbră pământului", a fost o altă lecţie pentru tinerii arhitecţi.

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, spune că stadionul, dincolo de faptul că a devenit un brand puternic, va fi şi o sursă excelentă de atragere a fondurilor de pe urma evenimentelor ce vor fi organizate aici. "Iată că stadionul devine un brand al Clujului, al Transilvaniei, şi un model pentru alte arene din lume. Este o investiţie necesară şi utilă care va atrage resurse financiare consistente de pe urma evenimentelor sportive şi a concertelor de primă mână ce vor fi organizate aici. Mă bucur că am luat decizia corectă atunci când am decis să demolăm fostul stadion, împotriva tuturor părerilor pline de scepticism. Nu trebuie să uităm că am construit acest stadion într-un timp record. Dacă scădem lunile de iarnă în care lucrările au decurs într-un ritm încet, putem spune că am ridicat arena într-un an şi jumătate, ceea ce e cu adevărat deosebit", a spus Alin Tişe.

Ce a învăţat Dico din proiectul Cluj Arena:
Nu politica e problema, ci politicienii
Constructorii sunt între aliaţi şi oponenţi
Meritele sunt ale constructorului, vina a arhitectului
Un stadion este considerat reuşit dacă atrage atenţia atunci când nu este meci