Finalele istorice de la Amsterdam

Stadionul actual a fost inaugurat în anul 1996. Vechea arenă a găzduit, pe lângă două finale jucate într-o singură manşă şi meciurile tur disputate de Ajax în Cupa Intercontinentală din 1972, Supercupa Europei în 1973, 1974, 1987 şi 1995 şi turul  finalei Cupei UEFA 1991/1992.

În acelaşi timp, AZ Alkmaar a jucat la Amsterdam finala tur a Cupei UEFA din sezonul 1980/1981, pierdută cu Ipswich Town FC.  Tot la Amsterdam, pe vechiul Olimpic, Anglia a învins Spania în finala Campionatului Internaţional de Tineret (Under 18) în  anul 1964.

20 mai 1998
Juventus - Real Madrid CF 0-1
Finala UEFA Champions League
(Mijatović 66')

În 1998, Real Madrid era echipa care câştigase cele mai multe Cupe ale Campionilor (6) dar se simţea presată în această  ierarhie pentru că nu mai riumfase din 1966. Echipa spaniolă, antrenată atunci de Jupp Heynckes, a avut motive serioase să se  teamă de finală, pentru că advesrară îi era Juventus, care jucase finalele din 1996 şi 1997.

Predrag Mijatović a "rezolvat" meciul cu un gol marcat în poarta lui Perruzzi în minutul 66.

"În primele trei-patru ore după finală încă nu-mi venea să cred ce am realizat. Apoi am reuşit să-mi dau seama că devenisem  campioni ai Europei şi eu marcasem unicul gol al finalei. A fost un gol important nu doar pentru mine, ci şi pentru istoria  lui Real Madrid", a declarat Mijatović pentru uefa.com.

Pentru "albi", acela a fost începutul unei perioade de aur, care a culminat cu câştigarea ator două trofee Champions League  în următoarele patru ediţii ale competiţiei.

11 mai 1977
Hamburger SV - RSC Anderlecht 2-0
Finala Cupei Cupelor
(Volkert 80', Magath 90')
Tenacitatea dar şi calitatea jocului s-au decisive în desprinderea lui Hamburg în câştigătoare a finalei. Anderlecht a ratat  astfel câştigarea celei de-a doua Cupă a Cupelor consecutiv. Circa 58.000 de spectatori, în mare parte germani, au creat o  astmosferă fantastică. Principalii artizani ai victoriei nemţilor au fost Kaltz în defensivă, Felix Magath şi Caspar Memering la mijloc şi veteranul Georg "Scorsch" Volkert pe banda dreaptă. La belgieni, antrenorul Raymond Goethals l-a ntrodus pe  Arie Haan în postura de atacant, dorind ca acesta să fie un element-surpriză, dar nemţii au nchis bine toate culoarele spre  propria poartă.

Scorul a fost deschis în minutul 80, când Volkert a obţinut un penalty şi tot el l-a învins cu sânge rece pe portarul Jan  Ruiter de la punctul de la 11 metri. În minutul 90, Felix Magath a găsit o "gaură" în apărarea adversă şi a înscris pentru  2-0.

2 mai 1962
SL Benfica - Real Madrid CF 5-3
Finala Cupei Campionilor
(José Águas 25', Cavém 33', Mário Coluna 50', Eusébio 64' 69'; Puskás 18' 23' 39')
A fost prima finală jucată la Amsterdam, cu siguranţă una rămasă în istoria fotbalului. S-au înfruntat campioana Portugaliei  antrenată de Béla Guttmann şi "stelele" Realului, "ghidate" de Miguel Muñoz. Alfredo Di Stéfano şi Luis Del Sol erau la  apogeul carierei, dar cel care a ieşit la rampă de la madrileni au fost Ferenc Puskás, care a reuşit un hat-trick în finalul  primei reprize.

Golurile marcate pentru Benfica de José Águas e Cavém au făcut ca scorul pauzei să fie 2-3. În repriza secundă, parcă n-a mai  fost pe teren decât Eusebio, autorul unei "duble". Pentru lusitani, a mai punctat şi Mário Coluna.

La sfârşitul partidei, a avut loc un schimb istoric de tricouri, între Eusebio, care avea numai 20 de ani, şi Di Stéfano.