Scandarile rasiste ale suporterilor de fotbal reflecta sentimente antisemite si antiromi renascute

Ungaria va juca, probabil, cel mai important meci al său din 2013 pe un stadion tăcut şi gol, deşi evenimentul ar fi trebuit să unească o naţiune, în loc să îi sublinieze divizările profunde, scrie într-un editorial Irish Times.

FIFA a decis în această lună că Ungaria va trebui să joace meciul crucial pentru calificarea în Cupa Mondială 2014 împotriva rivalei înverşunate România, de luna viitoare, "în spatele uşilor închise", drept pedeapsă pentru scandările antisemite "dezgustătoare" ale suporterilor ungari din timpul unui amical împotriva Israelului în luna august a anului trecut.

Partidul de extremă-dreaptă Jobbik a anunţat că intenţionează să organizeze un miting în faţa stadionului în timpul partidei din 22 martie pentru a-şi demonstra sprijinul faţă de echipa naţională şi a protesta împotriva interdicţiei.

Ascensiunea rapidă a Jobbik a provocat nelinişte în Ungaria şi în străinătate, pentru care această ascensiune este un simptom al sentimentelor antisemite şi antiromi renăscute în această ţară. Cu toate acestea, soluţiile simple şi radicale promise de Jobbik la problemele economice şi sociale ale Ungariei se dovedesc populare. Jobbik este al treilea grup ca mărime din Parlament, iar prezenţa sa este deosebit de puternică în provinciile sărace ale Ungariei şi în rândul tinerilor deziluzionaţi de corupţia şi clientelismul de care dă dovadă elita principalelor partide politice.

La sfârşitul anului trecut, deputatul Jobbik, Marton Gyongyosi, a propus ca Ungaria să "numere persoanele de origine evreiască care trăiesc aici, în special din Parlamentul şi guvernul ungar, şi care prezintă, într-adevăr, un risc la adresa securităţii naţionale". Ulterior, Gyongyosi, care a studiat la Trinity College din Dublin şi a lucrat în Irlanda timp de mai mulţi ani, şi-a cerut scuze pentru controversa creată şi a precizat că afirmaţiile sale au fost înţelese greşit. Cu toate acestea, într-o ţară aliată Germaniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care a trimis peste 400.000 de evrei la moarte în lagărele de exterminare naziste, comentariile sale au provocat revolte.

Mii de oameni s-au adunat la Budapesta pentru a protesta împotriva antisemitismului, iar premierul Viktor Orban a condamnat remarcile lui Gyöngyösi. Curând după aceea, guvernul a anunţat o creştere a pensiilor supravieţuitorilor Holocaustului şi crearea unui comitet însărcinat cu pregătirea evenimentelor ce vor marca, anul viitor, comemorarea a 70 de ani de la deportarea în masă a evreilor din Ungaria. Premierul a trebuit să fie văzut că acţionează în acest caz, după ce a fost criticat pentru că a îndreptat brusc Ungaria spre dreapta.

Dincolo de denunţarea constantă a "amestecului străin" în afacerile interne ale Ungariei, Orban a permis includerea în bibliografiile elevilor a unor autori cu tendinţe fasciste din timpul războiului şi ridicarea de monumente comemorative liderului Miklos Horthy.

Chiar dacă partidul lui Orban, Fidesz, consideră aceste acţiuni parte a unei reevaluări a istoriei naţionale - necesare după decenii de regim comunist şi socialist - ele nu au făcut decât să accentueze sentimentul că Ungaria se îndepărtează de curentul principal al politicii europene.

Orban şi-a declarat în schimb aderenţa la valorile "vechii Europe" şi a pus la îndoială ceea ce criticii "înţeleg drept naţionalismul care ar trebui să reprezinte un motiv de îngrijorare".

Premierul ungar a respins, de asemenea, ameninţarea Jobbik - insistând că "majoritatea ungurilor nu au fost niciodată receptivi la opiniile extremiste, iar acest lucru nu este diferit în prezent" - însă declaraţiile şi acţiunile unora dintre aliaţii săi cei mai apropiaţi continuă să sugereze că Fidesz curtează alegătorii de extrema-dreaptă.

Unul dintre aceste exemple este prietenul lui Orban şi co-fondator al Fidesz, Zsolt Bayer, care scria în această lună într-un ziar: "Cei mai mulţi ţigani nu sunt potriviţi coabitării. Nu sunt potriviţi să trăiască printre oameni. Cei mai mulţi sunt animale şi se comportă ca animalele... Ei nu ar trebui să fie toleraţi sau înţeleşi, ci pedepsiţi. Animalele nu ar trebui să existe". Bayer a susţinut mai târziu că afirmaţiile sale au fost denaturate.