Duminică seara nu ne-a bătut Albania ci mentalitatea pe care o avem de 27 ani încoace, cea de popor inteligent, educat... muncitor. Inteligenți și educați suntem, cu munca e ca în România. Ei se fac că ne plătesc... Și nu mai avem ce vinde. În iarnă am asistat, timp de vreo lună, la telenovela vinderii lui Budescu, golgheterul de hârtie.
Trebuia să poarte un nume, s-a numit, simplu, Albania! Duminică seara nu ne-a bătut Albania ci mentalitatea pe care o avem de 27 ani încoace, cea de popor inteligent, educat... muncitor. Inteligenți și educați suntem, cu munca e ca în România. Ei se fac că ne plătesc... Și nu mai avem ce vinde. În iarnă am asistat, timp de vreo lună, la telenovela vinderii lui Budescu, golgheterul de hârtie. Lidera clasamentului avea nevoie de bani.
M-am uitat un pic pe cifre: Astra a avut o medie mai bună de spectatori la Ploiești, unde era permanent jignită și trimisă la cimitir (stadionul Astra se află lângă un cimitir ploieștean cu nume sugestiv, poate: Bollovani), decât în acest an când a adus un titlu unui mic oraș aflat pe malul Dunării și... celebru prin gropile de pe podul Prieteniei (... româno-bulgare). Deci poarta intrării în țară dinspre sud, cea a Greciei aflată în faliment dar cu autostrăzi de calitate și o istorie care-i aduce turiști, plus un litoral modest pretabil birocraților din țările dezvoltate dar reci ale Europei, se remarcă prin gropile oferite turiștilor cărora practic le spunem: vreți voi să ne dați bani și civilizația autostrăzilor, dar noi vrem să ne furăm nu să fim demni.
Sigur, toți sunt specialiști astăzi (unii chiar sunt). Eu reflectam la o cifră, cea cu care spectatorii albanezi (țara cea mai săracă a Europei, cândva) au surclasat cifra spectatorilor români prezentă în tribune. Ce concluzie trag de aici ? Precum România în anii 80-2000, de astă dată Albania a avut motivație, în timp ce noi nu. Albanezii au fugit în Europa cu câțiva ani înainte de a ne trimite Ceorbea prin Canada. Dându cu f... de pământ, mai jos nu au putut ajunge, așa că au început să crească și au trecut 20 de ani de atunci. Nu le-a trebuit mari cluburi de juniori, unde vreun antrenor ratat vrea și el câțiva bani de șpriț, pentru că aceasta este adevărata miză a cluburilor de juniori. Din 1981 noi nu mai avem performanțe la juniori, dar am avut câțiva jucători de valoare, dar nu aici e problema. Urmăream luna aceasta scandalul aruncat pe piață de Maria Olaru care reproșa antrenorilor tehnicile nu tocmai civilizate de antrenament.
Rezultatul: fără câteva epitete românul nu pune osul la muncă și le auzim în jurul nostru: profesori care-și gratulează... obiectul muncii cu epitetul de oligofreni. Ce a rezultat de aici: o scădere continuă. În anii 80 credeam că vom fi mai prosperi dacă vom obține o diplomă în plus. Astăzi aflăm că a munci într-o car wash din Anglia e mai profitabil decât să fii medic ORL în România. După 1990, tot mai mult, avem puștani care termină liceul, sau doamne-ajută câte o facultate și ne învață ce trebuie făcut (gen Burleanu). Dacă ajung acolo sus, spun că un Pițurcă nu este bun, că ia o geantă cu bani și îl schimbă cu o legendă aflată la valoarea de... legendă.
Pentru că nu pot uita că nea Puiu lua o națională după dezastrul de la Kosice (2-5 cu doiuă țări sub un nume) și o ducea la un pas de locul 4 mondial. Dar anii au trecut, iar dacă ar fi să rețin ceva din ce a spus nea Puiu este că jucătorii pe care i-a folosit nu aveau prezențe pe la echipele de club (lucru deloc nou, țin minte că Lobonț a adunat un singur meci în 2 ani, la debutul în liga olandeză). Și de aici întrebarea logică: dacă aceștia nu jucau, de ce nu ați adus pe alții? Pentru că de la un Rapid în faliment sau o ASA în insolvență nu ai ce lua. Generalul nu a selecționat nici golgheterul Ligii 1, nici pe cel care era pe locul 1 în toamnă. De ce ? Pentru că Hora sau Budescu par la fel ca alți golgheteri pregătiți pe la export precum produsele Hexi - Pharma. Și atunci, când totul este minciună ambalată cu tricourile locului 3, putem avea pretenții la mai mult ? Albania a pornit acest Euro cu șansa a patra, iar noi spuneam: iată cât de bine am jucat cu Franța, bine că nu am luat multe. E frustrant să iei gol pe finalul meciului. Da, este, dar când te bucuri că nu ai luat multe și speri să te califici de pe locul 3, bătând săracii Europei, pierzi și cu aceștia. Nu soluția unor cluburi care să toace banii țării sub titlul de juniori este soluția. Ar fi una singură, cea numită mentalitate, altfel spus cei 20 de ani brucanieni, care sunt 27 și vor mai fi încă vreo 30. Am ajuns, astfel, la un aproximativ loc 20 prin Europa, încă mai bun pentru o țară unde vrem să renovăm ruinele de care nu are nimeni nevoie, în loc de a curăța țara de gunoaie. Gunoaiele din dicționarul limbii române, dar și din cele aflate pe la primării și nu numai. Alegerile recente au arătat, însă, altceva: că nu avem nevoie de alții noi (mai "pregătiți" ca cei vechi), că nu avem ce alege, dar dacă ar fi ceva de ales, mai bine cu cei vechi, fie și pe lista de transferuri a DNA. Vorba lui nenea Iancu: din această dilemă nu putem ieși.
Romeo IONESCU