Retrospectiva 2008, anul in care fotbalul romanesc s-a aflat sub "zodia" DNA

Anul 2008 a înregistrat cele mai multe conflicte din istoria Ligii 1, însă deşi Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anchetat numeroşi oameni implicaţi în fenomen şi direct răspunzători pentru imaginea negativă a fotbalului românesc, măsurile întârzie să apară.

Scandalul transferurilor internaţionale
Pe 17 ianuarie, fostul preşedinte al ANAF, Sebastian Bodu, saluta iniţiativa DNA de a începe urmărirea penală împotriva unor oameni din fotbalul românesc, acuzaţi de sustragerea unor bani din transferuri de jucători. De remarcat este faptul că, în timpul mandatului lui Sebastian Bodu, ANAF a demarat pentru prima dată o acţiune concertată împotriva evaziunii fiscale din zona fotbalului. Astfel, pe 22 ianuarie, DNA anunţa punerea sub urmărire penală a mai multor oameni de fotbal, printre care impresarii Ioan Becali, Victor Becali şi Gheorghe Popescu, patronul clubului Rapid Bucureşti, Gheorghe Copos, avocatul Sică Puşcoci, fostul director al clubului Oţelul Galaţi, Mihai Stoica, preşedintele executiv al lui Dinamo, Cristian Borcea, fostul preşedinte al clubului Dinamo, Mircea Stoenescu, preşedintele clubului Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu, şi acţionarul fostul acţionar al lui Dinamo, Gheorghe Neţoiu, care erau acuzaţi că au adus prejudicii cluburilor, statului şi FRF de peste 10 milioane de euro. Procurorii au început urmărirea penală împotriva celor zece, în data de 10 ianuarie, în baza răspunsurilor primite în cadrul a 17 comisii rogatorii efectuate în mai multe state din Europa şi Asia (între care China, Coreea de Sud, Olanda, Spania, Italia), precum şi analizele efectuate de Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) şi Garda Financiară. Din probele administrate în dosar a rezultat că persoanele mai sus menţionate, împreună sau în parte, prin tranzacţii ilegale şi folosire de interpuşi, au externalizat sume de peste 10 milioane de euro cuvenite cluburilor de fotbal pe care le reprezentau sau pentru care au efectuat activităţi de impresariat. Astfel, a rezultat că, în perioada 1999-2005, cea mai mare parte a sumelor cuvenite cluburilor au fost transferate în conturile firmelor off-shore din Insulele Virgine şi Olanda, iar ulterior, unii dintre învinuiţi şi-au însuşit în interes personal sumele externalizate. Banii au reprezentat drepturi ale cluburilor Dinamo, Rapid, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi, rezultate din transferul în străinătate a 12 fotbalişti: Cosmin Contra, Paul Codrea, Florin Cernat, Bogdan Mara, Lucian Sânmărtean, Florin Bratu, Dan Alexa, Adrian Mihalcea, Nicolae Mitea, Cristian Dulca, Ionel Ganea, Iulian Arhire. Potrivit procurorilor, prejudiciul de peste 10 milioane de euro a fost realizat în dauna celor patru cluburi şi a reprezentat diferenţa dintre sumele real încasate prin transferurile de fotbalişti şi sumele efectiv înregistrate în contabilitatea cluburilor. De asemenea, prin neînregistrarea în contabilitatea celor patru cluburi a veniturilor rezultate din transferuri şi, implicit, prin diminuarea veniturilor impozabile, bugetul de stat a fost prejudiciat cu o sumă de peste 1,7 milioane de euro. Totodată, raportat la valorile reale ale sumelor de transfer, nu s-a perceput de către Federaţia Română de Fotbal procentajul aferent fiecărui transfer, în conformitate cu reglementările interne, prejudiciul în dauna Federaţiei totalizând aproximativ 600.000 euro. Preşedintele FRF, Mircea Sandu, a fost şi el audiat, în data de 26 martie, de procurorii DNA în dosarul în care aceştia anchetează modul în care au fost efectuate mai multe transferuri din fotbalul românesc. Mircea Sandu declarase că, din punctul său de vedere, transferurile s-au efectuat în mod corect.

Scandalul "Bricheta"
18 martie 2008. Instinctul unui om de fotbal anticipa şi alimenta involuntar un imens scandal. Preşedintele clubului CFR Cluj, Iuliu Mureşan, declara că Steaua a dominat partea a doua a campionatului datorită greşelilor grave comise de arbitri, pe care îi acuza că vor fluiera pro Steaua până la finalul sezonului. Două zile mai târziu, pe 20 martie, Giuleştiul era în zi de gală cu ocazia derby-ului dintre Rapid şi Steaua. Giuleştenii se luptau pentru ocuparea locului al doilea care să le asigure o participare în Liga Campionilor, iar Steaua era în duel direct cu CFR Cluj pentru acontarea titlului de campioană. În minutul 74, meciul a fost oprit de arbitrul Alexandru Deaconu, după ce acesta fost lovit cu un obiect aruncat din tribune, la scorul de 1-0 pentru giuleşteni. Deaconu a primit o lovitură în cap cu un obiect aruncat din tribuna a II-a a stadionului Giuleşti şi, după ce s-a consultat cu observatorul Valentin Alexandru, a decis să reia jocul, condiţionând că acesta va fi oprit dacă un singur obiect va mai fi aruncat în teren. O brichetă din plastic l-a lovit în cap pe Deaconu şi i-a "aprins" ideea de a fluierat finalul meciului. După întreruperea meciului, antrenorul Rapidului, Mircea Rednic, aflat în conflict cu fanii rapidişti, a anunţat că meciul cu Steaua a fost ultima sa partidă ca tehnician al giuleştenilor, lăsând să se înţeleagă că va demisiona. "Ăsta a fost ultimul meu meci. Sunt hotărât, se pare că suporterii, duşmanii mei, au câştigat", spunea la acea vreme Rednic. Cazul "Bricheta" începea să-şi arate urmările şi să inflameze rapid spiritele în Giuleşti, iar George Copos a imaginat chiar şi un scenariu pus la cale de Gigi Becali, "marele făcător, singurul şi principalul vinovat pentru întreruperea meciului". Teoria lui Copos nu a putut fi trecută cu vederea de fratele feroviar de la CFR Cluj, Iuliu Mureşan, care s-a arătat ferm convins că Gigi Becali "a apăsat toate butoanele" la derby-ul cu Rapid. Scânteile "Brichetei" căpătau din ce în ce mai multă consistenţă, şi, pe 25 martie, arbitrul Deaconu a fost decorat de Traian Băsescu cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-A, pentru fermitatea cu care a contribuit la stoparea manifestărilor antisportive. "Venise timpul ca cineva să spună stop comportamentului nesportiv", a consolidat şeful statului explicaţia gestului său. Parcă presimţind ce avea să se întâmple, şi parcă vrând să pună şi mai mult gaz pe focul declanşat de "Brichetă", la 26 martie clubul Rapid a atenţionat că va cere daune materiale de la membrii Comisiei de Disciplină a FRF, în valoare de cel puţin 20 de milioane de euro, în cazul în care vor decide ca Steaua să câştige la "masa verde". 28 martie este ziua în care Rapidul a asistat la preambulul răspunsului ce avea să pecetluiască imensul scandal "Bricheta". În acest sens, Comisia Centrală a Arbitrilor a trimis o scrisoare către Comisia de Disciplină a FRF, în care menţiona că arbitrul Alexandru Deaconu a luat decizia opririi meciului Rapid-Steaua cu respectarea şi aplicarea Legii 5 din Legile Jocului, care se referă la o parte din competenţele Conform Legilor Jocului autorizate de FIFA. 9 ore. Atât le-au trebuit membrilor Comisiei de Disciplină a FRF, care au decis într-o şedinţă ca Rapid să piardă meciul cu Steaua la masa verde şi să dispute următoarele două meciuri de pe teren propriu cu porţile închise, la care se adăuga şi o sancţiune financiară în valoare de 53.500 de lei. Apelul clubului Rapid cu privire la decizia dictată de Comisiei de Disciplină în litigiul cu Steaua privind cazul "Bricheta" nu a întârziat să apară. Inutil însă. Deşi giuleştenii au amânat de două ori judecarea memoriului lor, prima dată cu înaintarea unei cereri de recuzare a trei dintre membrii Comisiei de Apel, iar a doua oară pe motiv că au primit citarea prea târziu, destinul a rămas implacabil (Comisia de Apel stabilise iniţial data de 10 aprilie pentru judecarea memoriului giuleştenilor, dar ulterior a comunicat clubului Rapid că şedinţa va avea loc pe 3 aprilie). După şase ore de deliberări, pe 9 aprilie, Comisia de Apel a respins apelul înaintat de clubul Rapid. Urmarea? Steaua a ajuns atunci la numai trei puncte distanţă în spatele liderului CFR Cluj, care avea 56 de puncte acumulate în 25 de etape.

Scandalul Dumitru Dragomir-Constantin Iacov
Preşedintele LPF, Dumitru Dragomir, a fost audiat la data de 7 aprilie de către DNA, în dosarul în care era acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu în legătură cu tranzacţii legate de construcţia noului sediul al Ligii. Audierea DNA se baza, conform declaraţiei lui Dragomir, pe o reclamaţie făcută împotriva acestuia de Constantin Iacov, fostul preşedinte al formaţiei FC Naţional. DNA anunţase încă de la 3 decembrie 2007 că a început urmărirea penală împotriva lui Dumitru Dragomir, pentru luare de mită, abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals. Din probele administrate a rezultat că, în cursul anului 2001, învinuitul Dragomir Dumitru, în baza unei înţelegeri prealabile a primit de la un mituitor o suprafaţă de teren amplasată în Bucureşti, de aproximativ 350 mp care la acea dată valora aproape 30.000 de dolari, iar în prezent 170.000 de euro. În schimb, în calitate de preşedinte al LPF, învinuitul a acceptat ca Liga să achiziţioneze de la acelaşi mituitor la un preţ supraevaluat (încălcând dispoziţiile statutare) o suprafaţă de 1.500 mp teren la suma de 350.000 de dolari, ceea ce reprezenta o valoare de trei ori mai mare decât preţul practicat pe piaţa liberă în zona respectivă la acea dată. DNA a mai arătat că, pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei terenului primit ca mită, învinuitul Dragomir Dumitru, prin intermediul unui apropiat, a trecut suprafaţa respectivă, în anul 2004 în proprietatea unei societăţi comerciale aparţinând fiului său. În urma acestei cauze s-a instituit sechestru asigurator asupra terenului care a făcut obiectul mitei. Rechizitoriul DNA a arătat că Dragomir a cumpărat terenul pentru sediul Ligii fără acordul prealabil al Adunării Generale. În acest dosar a fost trimis în judecată şi fostul preşedinte al echipei FC Naţional, Gino Iorgulescu. Întreaga afacere, potrivit DNA, s-a derulat în 1999, atunci când Gino Iorgulescu a achiziţionat de la fostul deputat PSD, Dan Iosif, un imobil construit fără autorizaţie pe un teren în Bucureşti, unde este amplasat actualul sediu al LPF. După două luni, Iorgulescu a vândut câte o treime din acea suprafaţă lui Sorin Ovidiu Vântu şi Anca Dumitrescu, aceştia fiind martori în dosar. Un an mai târziu, Primăria Bucureşti i-a reconstituit unui anume Gheorghe Stâmbulescu dreptul de proprietate pentru suprafaţă, care includea şi terenul cumpărat de fostul şef al echipei FC Naţional. Potrivit DNA, Gino Iorgulescu a cumpărat, apoi, de la Stâmbulescu, în schimbul sumei de 120.000 de dolari, întreaga suprafaţă de teren din acea zonă. Procurorii au spus că, după acest moment, fostul preşedinte al FC Naţional a acţionat în două direcţii. Pe de o parte, a revândut "cu un profit substanţial" imobilul în cauză, uzând de relaţia de prietenie pe care o avea cu preşedintele LPF, Dumitru Dragomir, pe care l-ar fi determinat, oferindu-i o parte a terenului ca mită, să achiziţioneze fără acordul prealabil al Adunării Generale a LPF şi la un preţ de câteva ori mai mare decât cel de piaţă cealaltă parte a terenului în cauză. Pe de altă parte, pentru a-i convinge pe Sorin Ovidiu Vântu şi Anca Dumitrescu (fostă Soare) să îl mandateze pentru a vinde cotele deţinute de fiecare asupra terenului şi construcţiei ridicate pe acesta, Iorgulescu le-ar fi ascuns faptul că a devenit proprietarul terenului, spunându-le că acesta a fost revendicat de foştii proprietari. Potrivit DNA, Dumitru Dragomir a fost acuzat la acea vreme de infracţiunea de luare de mită, iar Gino Iorgulescu, ex-preşedinte al FC Naţional şi membru în Adunarea Generală a LPF, era acuzat de dare de mită, spălare de bani şi participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual.

Scandalul "Valiza"
Cel mai mare scandal din fotbalul românesc a fost "anunţat" de patronul Stelei, Gigi Becali, care la finalul meciului cu CFR Cluj, câştigat cu scorul de 3-1, a declarat că e dispus să plătească 20 de milioane de euro ca roş-albaştrii să ia campionatul, întrucât nu îşi doreşte că România să aiba campioană o "echipă ungurească". Între cele două grupări se profila disputa care avea să genereze o luptă dusă până în ultima etapă pentru câştigarea titlului de campioană. Ideea latifundiarului din Pipera a găsit sprijin şi la conducerea Rapidului, care pe 29 ianuarie emitea un comunicat pe site-ul oficial al clubului în care lui Gigi Becali i se oferea gratuit "o idee de afacere la cheie, care va aduce garantat succesul în Ghencea". "Cu două-trei sute de milioane de euro ar putea cumpăra celelalte şaptesprezece cluburi din Liga I... Pac-pac!", l-au ironizat giuleştenii. Comunicatul conducerii Rapidului a venit ca replică la declaraţiile lui Gigi Becali, care spusese că va cumpăra Rapidul de la George Copos. Între Steaua şi CFR Cluj izbucnise un război rece la nivel declarativ. Gigi Becali declara pe 4 februarie că îi este teamă de faptul că rivalii de la CFR Cluj vor fi ajutaţi să iasă campioni şi de către preşedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor, Gheorghe Constantin, în acest sens acesta glumind că va apăsa pe butoane "pentru că în tur am dormit, cele mai multe butoane le are cine are cei mai mulţi bani, adică eu". De partea cealaltă, Iuliu Mureşan afirma după finalul meciului în care CFR Cluj învinsese pe Universitatea Craiova, scor 4-1, că oltenii urmau să primească, în cazul unei victorii, 200.000 de euro de la rivalii din Ghencea. "Avem informaţii că banii ar fi fost ţinuţi în tribună de un nepot de-al lui Gigi Becali", a spus Iuliu Mureşan. Informaţia oficialului ardelenilor a fost infirmată categoric de Valeriu Argăseală, care a asigurat că "Steaua nu are nicio legătură cu aşa-zisa geantă cu bani, Steaua nu se ocupă cu aşa ceva. Să fie clar! Să fie scoasă Steaua din povestea asta". De asemenea, managerul general al Stelei de la acea vreme, Adrian Ilie, era convins că Universitatea Craiova nu a primit niciun ban, dar nu vedea "nimic rău" în premierea formaţiilor, pentru că "este grav atunci când dai bani unei echipă să se predea, dar dacă o premiezi să câştige, cred că este corect". Iuliu Mureşan avea să recunoască că a fost indus în eroare şi în acest sens şi-a cerut scuze public clubului Universitatea Craiova pentru faptul că la finalul jocului direct i-a acuzat pe olteni că au fost stimulaţi financiar de contracandidatele ardelenilor la titlu. Becali nu a rămas dator şi după meciul câştigat în faţa Unirii Urziceni, scor 1-0, a precizat că are informaţii că ialomiţenii ar fi primit 300.000 de euro de la CFR Cluj dacă nu ar fi pierdut în Ghencea. Războiul psihologic dintre cele două echipe nu putea trece neobservat de către oficialii FRF, Ionuţ Lupescu atenţionând că patronul Stelei va comite o ilegalitate în cazul în care va oferi prime unor grupări din Liga I pentru a învinge pe CFR Cluj, iar în acest sens echipa sa riscă sancţiuni. Pe data de 7 mai, cinci persoane din anturajul lui Gigi Becali, care aveau asupra lor un diplomat ce conţinea peste un milion de euro, au fost reţinute de procurorii DNA în restaurantul Aroma de la marginea oraşului Cluj-Napoca, în timp ce urmăreau partida Universitatea Cluj-CFR. Conform unor surse din cadrul DNA, banii care se aflau în posesia celor cinci persoane erau destinaţi premierii jucătorilor Universităţii Cluj în cazul în care nu pierdeau în faţa grupării CFR Cluj, în ultimul meci al ediţiei 2007/2008. Dacă CFR Cluj remiza sau pierdea cu "U" Cluj, Steaua devenea campioana României, întrucât învinsese pe Gloria Buzău, scor 5-0. Becali a afirmat la acea vreme că apropiaţii săi erau la Cluj pentru a cumpăra un teren. În acest sens, patronul Stelei declarase că procurorii nu pot îl condamna în dosarul "Valiza" întrucât are un act de vânzare-cumpărare pentru un teren, dar şi un act adiţional semnat chiar şi de selecţionerul Victor Piţurcă, în calitate de martor. Acţiunea DNA nu a rămas fără urmări, şi preşedintele "U" Cluj, Anton Doboş, împreună cu Traian Benfordean au fost puşi sub urmărire penală. Anton Doboş este acuzat de procurori că ar fi acceptat promisiunea lui Gigi Becali de a-i acorda o sumă de bani pentru ca "U" Cluj să câştige meciul cu CFR Cluj. De asemenea, potrivit DNA, Benfordean era persoana care ar fi trebuit să primească efectiv banii de la omul lui Gigi Becali, Teia Sponte, care fusese dat în urmărire generală pentru complicitate la dare de mită. Scandalul "Valiza" a fost judecat de Comisia de Disciplină a FRF, care pe data de 4 iunie a sancţionat echipa Steaua cu şapte puncte de penalizare în urma scandalului, iar patronului Stelei, Gigi Becali, şi preşedintelui de la Universitatea Cluj, Anton Doboş, li s-a interzis orice activitate legată de fotbal şi accesul pe orice stadion din România pentru doi ani, la care se adaugă câte o amendă de 200.000 de lei pentru fiecare. Formaţia Universitatea Cluj a fost de asemenea penalizată cu şase puncte. Implicaţi în scandal, fotbaliştii Gigel Coman şi Petre Marin au fost suspendaţi şi ei câte şase luni şi au primit fiecare câte o amendă în valoare de 180.000 de lei. În ciuda deciziei, Steaua a terminat sezonul 2007/2008 al Ligii I tot pe locul 2, cu 68 de puncte, la şapte puncte distanţă de Rapid, ocupanta poziţiei a treia. După aceste măsuri, oficialii Stelei au depus un memoriu la Comisia de Apel în care cereau anularea pedepselor dictate de Comisia de Disciplină. La data de 23 iunie, apelul Stelei a fost respins, însă litigiul a ajuns la Curtea de Arbitraj pentru Fotbal, care a anulat penalizarea dictată împotriva Stelei de instanţele precedente (Comisia de Disciplină şi cea de Apel) "întrucât fapta nu există", dar şi lui Gigi Becali interdicţia de doi ani în care nu avea voie pe stadioane, dar i-a dat în schimb o suspendare de 6 luni şi i-a păstrat amenda de 200.000 lei. Jucătorii Petre Marin (Steaua) şi Gigel Coman ("U" Cluj) au fost şi ei iertaţi de suspendările de câte 6 luni dictate de comisii. Şi preşedintele Universităţii Cluj, Anton Doboş, a primit o suspendare de 6 luni şi o penalitate sportivă de 200.000 lei, CAF-ul reducându-i pedeapsa la fel ca şi lui Becali. Hotărârea luată la acea dată a fost definitivă, irevocabilă şi executorie. Pe 19 august, Comitetul Executiv al FRF a decis să îi demită pe membrii Curţii de Arbitraj pentru Fotbal care au judecat cazul "Valiza", în speţă Daniel Florea, Valentin Epure şi Marian Lucu. Măsura a fost luată pentru că în urma anchetei realizate de CEx s-au descoperit numeroase vicii de procedură în ceea ce priveşte modalitatea în care au fost luate deciziile din cazul "Valiza", mai ales în ceea ce priveşte CAF.

Scandalul depunctării formaţiei FC Timişoara
La începutul lunii septembrie, formaţia de pe Bega a fost depunctată cu şase puncte de către FIFA, deoarece violeţii au utilizat vechile culori ale echipei Poli Timişoara, formaţie deţinută de Claudio Zambon. Italianul se judeca de mai mulţi ani cu Marian Iancu şi, conform deciziei TAS din decembrie 2006, gruparea patronată de preşedintele BkP trebuia să renunţe la numele de Poli, la culoarea violet şi să nu preia palmaresul fostei formaţii "Poli". Bănăţenii şi-au schimbat numele în FC Timişoara abia în această vară şi au renunţat la culoarea tradiţională, violet, într-una predominat mov. Pentru că instanţele FIFA au considerat că nuanţele nu se deosebesc, a transmis FRF-ului să depuncteze FC Timişoara cu 6 puncte pentru că această culoare încă predomină a echipamentului de joc. FRF a fost obligată să sancţioneze echipa de pe Bega, altfel risca suspendarea din toate competiţiile FIFA. Cu cele 6 puncte, FC Timişoara ar fi fost lider la sfârşitul turului Ligii I, la egalitate de puncte cu Dinamo, însă cu un golaveraj superior.

Scandalul Dumitru Dragomir-Florin Prunea
Conflictul dintre preşedintele LPF, Dumitru Dragomir, şi Directorul Departamentului Internaţional de la FRF, Florin Prunea, a înregistrat pe 5 septembrie un nou episod. Iritat de faptul că i s-a interzis să mai meargă cu avionul naţionalei, şeful de la Ligă a lansat un atac virulent la adresa lui Prunea, acuzându-l pe acesta că este "peştele echipei naţionale", cel care aduce "femei atât pentru tricolori, cât şi pentru oficiali în cantonamentele echipei". Florin Prunea a negat vehement acuzaţiile, declarând că locul lui Dragomir este la "balamuc": "El are probleme mentale grave. Am dovezi că la acele meciuri la care se referă, eu nu am fost în cantonamentul naţionalei. Are un comportament tipic de securist şi mă voi adresa justiţiei. Asta nu mă atinge numai pe mine, îmi atinge familia". În cele din urmă, acest scandal s-a stins, însă nu înainte ca tirul declaraţiilor să ţină prima pagină a ziarelor de sport, iar FRF şi LPF au semnat un pact de neagresiune.

Scandalul Naţionala de fotbal-ziarişti
În dimineaţă meciului cu Lituania, contând pentru debutul naţionalei în campania de calificare pentru Campionatul Mondial din 2010, tricolorii lui Victor Piţurcă au preferat să iasă din hotel şi să se relaxeze la prin Grădina Botanică din Cluj. Ajunşi aici, fotbaliştii au intrat în conflict cu reprezentanţii mass-media, care îi urmăreau pentru a-şi face meseria, iar din câte se pare Tamaş şi Lobonţ s-au arătat cei mai deranjaţi de prezenţa ziariştilor acolo şi le-au cerut acestora pe un limbaj suburban să îi lase în pace: "Şoarecilor, duceţi-vă la coteţ". Mai mult, actualii dinamovişti ar fi aruncat cu pietre în direcţia jurnaliştilor, conflictul fiind aplanat la intervenţia ofiţerului de presă al FRF. Ca şi cum acest scandal nu ar fi fost de ajuns, în partida ce s-a disputat la Cluj, tricolorii au fost umiliţi de modesta naţională a Lituaniei, scor 0-3.

Arbitrul Sebastian Colţescu a încercat să se sinucidă
La începutul lunii octombrie, arbitrul Sebastian Colţescu a încercat să se arunce de la fereastra apartamentului său din Craiova, el fiind la a doua tentativă de suicid. Potrivit martorilor, centralul, care era foarte speriat, crezând că peste el încearca să intre cineva, a ieşit pe geamul apartamentului său de la etajul 3 şi a ameninţat că se va arunca: "Lăsaţi-mă în pace, nu intraţi peste mine". Până la urmă, un echipaj de poliţie şi unul de la descarcerare au spart uşa apartamentului acestuia, însă arbitrul a revenit în casă fără ca să fie nevoie de intervenţia acestora. Surse apropiate familiei au precizat că motivul tentativei de suicid ar fi legat atât de despărţirea de prietena sa, cât şi de activitatea sa din arbitraj. Colţescu a suferit o depresie după meciul Gaz Metan Mediaş-FC Braşov, scor 0-0, când a fost acuzat că nu a acordat două penalty-uri pentru gazde. La mai puţin de trei săptămâni după incident, şeful arbitrilor, Gheorghe Constantin, a decis să-l delege pe Colţescu la un meci de liga a doua, acolo unde centralul a avut o prestaţia foarte bună.

Scandalul Dani Coman-Rapid
Internaţionalul Dani Coman intrase în vara lui 2008 în ultimul an de contract cu Rapid, şi deoarece nu a vrut să semneze o nouă înţelegere cu gruparea vişinie, nu a mai fost inclus în lotul echipei de către tehnicianul Jose Peseiro. Surse din cadrul clubului giuleştean susţin că lui Coman i s-a propus prelungirea contractului pe patru sezoane, cu un salariu anual de 250.000, plus 200.000 de euro la semnătură, dar acesta a refuzat. Aceleaşi surse mai pretind că goalkepeer-ul a solicitat 250.000 de euro la semnătură şi un milion de euro pe următorii trei ani, iar în urma refuzului acestuia conducerea alb-vişinie a preferat să îl transfere pe Urko Pardo, contra sumei de 1,2 milioane de euro. Acesta din urmă a gafat monumental în mai multe meciuri, iar în clipa de faţă este pe picior de plecare, după ce tot staff-ul rapidist s-a săturat de prestaţiile lui. În luna noiembrie, după mai multe contre cu conducerea de sub Grant, Dănuţ Coman a depus memoriu la Comisia pentru Statutul Jucătorului pentru a deveni jucător liber, pe motiv că nu şi-a primit salariului pe timp de 60 de zile. Nu după mult timp de la solicitare, Comisia i-a dat dreptate, iar portarul a devenit jucător liber şi a putut negocia cu orice club care l-a dorit. După mai multe discuţii cu Standard Liege, un club din Bundesliga şi CFR Cluj, Coman a ales să semneze un contract pe patru ani şi jumătate cu formaţia FC Braşov, pregătită de fostul său tehnician de la Rapid, Răzvan Lucescu.

Scandalul "Steaua e numai una"
Unul dintre cele mai mari scandalul ale sfârşitului de an în fotbalul românesc s-a produs în Ştefan cel Mare. Şi asta din cauza comportamentului jucătorilor Gabriel Torje, Cristi Pulhac, Adrian Ropotan, Lucian Goian, precum şi a puştiului Dragoş Grigore. La câteva ore de la ruşinosul eşec cu FC Braşov, din etapa a 15-a, scor 0-2, cu ocazia împlinirii a 19 ani, Torje i-a chemat pe colegii săi pentru a sărbători în locuinţa personală din Capitală. Cei cinci au chefuit cu manele şi băutură din belşug. Momentul şocant al serii s-a petrecut atunci când aceştia au cântat melodia "Steaua e numai una!", o manea dedicată echipei din Ghencea după cucerirea titlului cu numărul 23, în vara lui 2006! Deşi accidentat la picior, cel mai în vervă a fost Pulhac, în timp ce Ropotan era ameţit de băutură, iar Torje a avut grijă ca invitaţii să aibă paharele pline de alcool în permanenţă. Ceilalţi doi dinamovişti, Goian şi Grigore au stat liniştiţi şi nu au intrat în jocul celorlalţi, însă primul a filmat mai multe secvenţe ale petrecerii cu telefonul mobil. Totul a fost filmat de o fată invitată de Torje la petrecere, care apoi a dat înregistrarea cotidianului Libertatea. Repercusiunile scandalului s-au văzut imediat, conducerea clubului amendându-i pe jucătorii implicaţi cu câte 5.000 de euro şi, mai rău, Goian şi Pulhac au fost puşi pe lista de transferuri, în timp ce Torje şi Ropotan au primit un ultim avertisment. Ultimii doi au ţinut să intre în teren în ultima etapă a turului, pe teren propriu cu FC Argeş, scor 2-0, şi au avut de înfruntat furia fanilor din tribune care i-au apostrofat pe tot timpul partidei şi le-au cerut să plece din Ştefan cel Mare.

Scandalul George Copos-Fathi Taher
La sfârşitul lunii martie, George Copos a încheiat cu Fathi Taher un contract de cedare a 80 la sută din acţiunile SC FC Rapid SA, în schimbul a aproximativ 13 milioane de euro. În vară, omul de afaceri iordanian a reuşit cea mai scumpă şi costisitoare campanie de achiziţii din istoria clubului, aproape 8 milioane de euro, plus că a adus un antrenor cu nume pe banca echipei, Jose Peseiro. După un început de sezon remarcabil, echipa a intrat într-un con de umbră şi, după mai multe meciuri fără victorie, plus eliminarea din Cupa UEFA în faţa lui VfL Wolfsburg, acţionarii au fost foarte aproape să-l demită pe tehnicianul portughez. Însă, clauza de reziliere a acestuia i-a împiedicat să ia această decizie. Din acel moment, între cei doi acţionari a început "războiul", aceştia comunicând doar prin intermediul sms-urilor. Fathi Taher a întrerupt finanţarea către club susţinând că nu a intrat oficial în posesia celor 80 la sută din acţiuni, deoarece George Copos nu a întocmit mai multe documente din contract. De cealaltă parte, Copos consideră că tranzacţia nu s-a oficializat, întrucât Taher nu a plătit niciun ban în schimbul acţiunilor. În luna noiembrie, mai mulţi membri din CA, printre care Alexandru Bunea, Dragoş Nedelcu, dar şi directorul general Constantin Zotta şi-au depus demisiile. După tot acest scandal, acţionar majoritar în Grant este în continuare George Copos, prin firmele sale, cu 99,99 la sută din acţiuni. Însă, omul de afaceri caută un nou posibil investitor, deoarece a anunţat în mai multe rânduri că la sfârşitul acestui an se va retrage din fotbal. Clubul din Giuleşti trece printr-o situaţie financiară dezastruoasă, neavând bani să îi plătească rezilierea contractului antrenorului Jose Peseiro şi va fi nevoită să se despartă în această iarnă de cei mai buni jucători ai săi pentru a supravieţui.

Scandalul Marian Iancu-Duşan Uhrin
Demiterea surprinzătoare a tehnicianului Duşan Uhrin de la cârma echipei FC Timişoara, după cel mai bun tur de campionat din istorie, a agitat serios apele la clubul de pe Bega. Decizia lui Marian Iancu a fost una stranie şi fără echivoc, mai ales că a venit după ce, cu doar o zi înainte, cehul se înţelesese cu oficialii clubului alb-violet pentru prelungirea contractului. Lucrurile au luat o întorsătură ciudată după ce Duşan Uhrin a asistat la partida din Ghencea dintre Steaua şi Unirea Urziceni, împreună cu fraţii Becali. Finanţatorul bănăţenilor l-a acuzat voalat pe antrenor că tratează o posibilă preluare a echipei din Ghencea: "El umblă cu fraţii Becali prin Ghencea. Nu mai am încredere în Uhrin, e un om cu două feţe. L-am demis şi cred că am luat decizia cea mai bună. Noul antrenor o să fie prezentat pe 7 ianuarie, la reunirea echipei". Susţinut de fanii alb-violeţi şi de autorităţile locale, Uhrin s-a declarat contrariat de decizia lui Marian Iancu şi a negat că ar fi în tratative cu Steaua: "Nu am nicio ofertă din România, eu am aflat că am fost demis din presă". Surse din cadrul clubului de pe Bega susţin că antrenorul a fost demis pentru că şi-a permis să solicite restanţele financiare pe care Marian Iancu le avea la el şi la echipă. Uhrin şi Iancu s-au întâlnit la 23 decembrie, iar după o discuţie de aproape două ore cehul şi-a reziliat contractul fără nicio pretenţie financiară. 

Scandalul Adrian Mutu-suporteri Steaua
Trecutul dinamovist al lui Adrian Mutu nu a putut fi uitat de suporterii stelişti. Aceştia abia au aşteptat revenirea în Ghencea a decarului naţionalei în partida Steaua-Fiorentina, din grupele Ligii Campionilor. Aşa cum era de aşteptat, atacantul a fost înjurat şi huiduit la fiecare atingere de balon de către cei 12.000 de fani din tribune. Mai mult, roş-albaştrii i-au dedicat mai multe bannere ironice: "Mutu esti o mizerie", "Mutu=dealer la naţională", "Ajunge seara acasă şi o arde pe coca", "Un ţăran afemeiat, beţiv şi drogat, voi îi spuneţi briliant", "Mutu, îţi sângerează nările". Atacantul român nu a părut afectat de primirea ostilă din Ghencea, a fost atent doar la evoluţia sa din teren şi nu a ripostat în niciun fel la jignirile fanilor roş-albaştri, iar la finalul jocului s-a îmbrăţişat cu mai mulţi jucători stelişti şi a salutat de la distanţă galeria viola.

Scandalul Gigi Becali-suporteri Steaua
După ce anul trecut a avut probleme mari cu propriii suporteri, Gigi Becali a continuat şi în 2008 "războiul" cu fanii din Ghencea. În toamna acestui an, la meciul de pe teren propriu cu Gloria Buzău, scor 1-1, finanţatorul a fost înjurat  de fani pe întreaga durată a partidei. La finalul acelui joc, acesta a declarat că va face curăţenie în galerie, unde va aduce elevi de liceu: "Trimit bodyguarzii să le rupă capul celor care mă înjură. Eu plătesc să mă înjure? Dacă vrei să-l înjuri pe Becali, plăteşte. Vreau să curăţ peluza de aceşti derbedei. Vreau altfel de galerie! Elevi îmbrăcaţi frumos, tineri de liceu, civilizaţi". Cele 13 partide fără victorie ale Stelei din acest sfârşit de an a amplificat conflictul dintre cele două părţi, iar la meciul cu Fiorentina, fanii stelişti l-au taxat mai mult pe Gigi Becali decât pe duşmanul lor de-o viaţă, ex-dinamovistul Adrian Mutu.

Scandalul stenogramelor din cazul "Valiza"
Pe 18 decembrie, DNA-ul a făcut publice mai multe stenograme ale unor convorbiri telefonice dintre Gigi Becali şi Adrian Mititelu, Gigi Neţoiu, Dumitru Dragomir, Rădoi, Petre Marin, Lăcătuş, Victor Piţurcă, apropiaţi sau oficiali ai Universităţii Cluj. Din aceste transcrieri reiese foarte clar că finanţatorul stelist a încercat să ofere bani celor de la "U" pentru a o "încurca" pe CFR Cluj, în ultima etapă a sezonului trecut. Cea mai concludentă convorbire s-a purtat între Gigi Becali şi Adrian Mititelu, în care patronul oltenilor îl sfătuieşte pe Becali: "Dă-le două milioane. Unu şi jumătate la echipă şi 500.000 lui Toni Doboş". Finanţatorul Stelei le-a cerut şi jucătorilor săi, Mirel Rădoi şi Petre Marin, să ia legatura cu fotbaliştii clujeni pentru a-i convinge să joace cât pot de bine în schimbul unor sume mari de bani. Fostul şi actualul tehnician al Stelei, Marius Lăcătuş, este şi el implicat în acest scandal, deoarece a intermediat discuţii între Gigi Becali, conducători şi jucători ai formaţiei UTA, pentru ca, în schimbul unor avantaje finaciare să încurce pe CFR Cluj în returul sezonului trecut. "Aşteptăm ca în acest caz justiţia să mergă până la capăt. Dacă acele persoane au greşit, atunci să plătească. Comisia a luat o dată o decizie, care după părerea mea a fost una buna, dar după aceea a intervenit CAF-ul şi s-a anulat acea decizie", a spus Ionuţ Lupescu. În aceste situaţii, Regulamentul Disciplinar al FRF este extrem de clar, nicio echipa nu are voie să stimuleze financiar altă echipă, indiferent de modul în care o face. Pe linie sportivă, Steaua riscă o penalitate de mai multe puncte, dar şi o eventuală retrogradare în ligile inferioare.