Prima decizie se poate lua azi: dacă Dinamo nu câștigă, lupta pentru titlu rămâne de purtat în 2, un rezultat de egalitate la Cluj-Napoca neputând mângâia decât așa, ușurel, la orgoliu și CFR-ul. Mâine și, poate mai ales, poimâine apar alte borne importante pe ultimul drum către lauri, de asemenea cu deplasări pentru cele mai bine poziționate echipe.
Este, iată, un final al naibii de interesant în primul play-off. Să tot calculezi și pariezi, tensiunea-i maximă! Dar ca simplii microbiști nu ai cum să treci peste alte întâmplări, precum câștigarea unui nou titlu de campioni ai Bulgariei de către Keserü și Moți, afirmarea lui Rotariu în Belgia sau reîntoarcerea în fotbal a lui Nicolae Badea. De remarcat că despre atragerea fostului acționar dinamovist la Chiajna s-a anunțat chiar în ziua în care Concordia a spart gheața, cu victorie după zece meciuri.
Veștile rele se înmulțesc și ele. Cel puțin pentru fostul șef de ani și ani al LPF a mai căzut una, D. Dragomir fiind de ieri sub control judiciar. Și-i al treilea dosar, după cele în care a fost condamnat deja, aflate în faza de Curte de Apel. Vai de capul lui - plus al fiului, de asemenea urmărit penal! Așa am exclama din simțământ creștinesc, că nu ne putem bucura de răul altuia. Ne reține însă de la manifestări de compătimire nu numai marea de suspiciune care i-a însoțit cariera fotbaliatoare lui Mitică de la Ligă, dar și de la Râmnicu-Vâlcea, Brașov, Scornicești, Victoria - peste tot pe unde a trecut a ieșit fum (care, vorba aia, nu se produce fără foc). Și ne mai temperează micul elan al eventualei compasiuni însăși atitudinea inculpatului: la câteva ceasuri după ce aflam despre comunicatul DNA, Dragomir ăl bătrân se proțăpea iarăși în scaunul din studioul unei aceleeași televiziuni, să-și dea el cu părerea fff autorizată (de către cine, oare?) în toate cele ce privesc România.
Sigur, e continuarea tacticii aplicate de când se știe - pe ideea că, simplu, cea mai bună apărare e atacul-, insistența cu care ține să facă pe analistul politico-economico-social-cultural-sportiv-justițiar încercând doar să mascheze nevoia-i de a mai convinge câțiva eventuali naivi că el, D.D., nici usturoi nu a mâncat, nici gura nu-i miroase, iar doar în pălărie îl doare ceva. Oare nu era cazul ca măcar acum, după noua inculpare, să facă ciocu' mic, să stea în colțul lui, pregătindu-și în liniște, cu avocații, apărarea în loc să se manifeste în public ca vreun avocat al poporului? Cine știe, poate că nu i-a venit încă mintea de pe urmă, la cât de longeviv se arată...