168-78-8

O nouă etapă a mizeriei propagată de presa noastră s-a desfășurat în ultima lună, aceea care viza alegerile președintelui FRF. Odată cu libertatea presei, aceasta s-a coalizat repede în jurul banilor, astăzi fiind evidente cele două tabere politice. Surprinzător, poate, acestea chiar s-au unit în folosul lui Ionuț Lupescu. Rapid după anunțarea candidaturii oficiale a acestuia au început mizeriile. Despre Burleanu s-a spus de multe ori că nu se pricepe la fotbal (deși tatăl lui a jucat un număr însemnat de meciuri în prima divizie). Deci ce înseamnă că nu se pricepe la fotbal ? E drept că acesta a adus câțiva antrenori de care nu auzise nimeni (sau aproape nimeni) pentru loturile naționale de juniori. Dar interesează acestea pe cineva ? Scriam după meciul cu Ucraina că naționala de juniori (U19) nu s-a mai calificat la un turneu final din 1993 și că singura ediție câștigată s-a disputat în România, iar echipa noastră a folosit jucători trecuți ”puțin” de 19 ani (pe atunci vârsta limită fiind 18). Despre futsal sau fotbal feminin aproape că nu știam, adică nu-mi aduc aminte să fi văzut vreun meci întreg la aceste categorii. Și, totuși, naționala noastră trebuie să participe (firește, este eliminată repede) la întrecerile europene. Mulți spun că nu există juniori și așteaptă pe președintele FRF să înființeze competiții pentru aceștia. În realitate, avem liga elitelor U19 și U17, înființate ”pe vremea” lui Răzvan Burleanu, ca și campionatele de juniori pe 6-8 serii regionale. Nici de minifotbal nu știm prea multe, dar Ionuț Lupescu ar fi trebuit să știe de ele. De ce ? Pentru că el a lucrat în FRF, alături de Mircea Sandu, probabil în speranța că va deveni noul președinte. Și nu a fost! De ce nu a participat Lupescu la alegerile din 2014 ? Pentru că se spera în victoria lui Popescu (pe atunci având decizii de condamnare cu suspendare) ? Deci se vroia un președinte condamnat pentru evaziune fiscală ? Știm că acum 4 ani Burleanu a câștigat în fața lui Vasile Avram și că acesta a luat drumul închisorii pentru primire de mită. Adică toți bănuim că arbitrii primesc mită mai des decât mâncăm noi carne, dar parcă se poate ajunge președinte chiar și așa. Dar trecutul este trecut, iar avantajele pe care președintele și le trage sunt intuite. Mulți au tunat și fulgerat împotriva lui Mircea Sandu. Nimeni nu menționează că acesta a renunțat la ”tron” după pierderea procesului cu Mititelu în cazul dezafilierii Craiovei. Nicio altă acuză adresată de presa negativă nu a fost probată, până acum. Mai mult, presa este în continuă cădere începând cu 1990, dar pe cine interesează ? Sătui de Mircea Sandu, presa s-a implicat puternic împotriva acestuia și în folosul lui Gh Popescu (acesta nu vizitase pachetul, până la alegerile de acum 8 ani). La alegeri Sandu a obținut aproape de 3 ori mai multe voturi decât Popescu (membru al generației de aur). Dar s-a uitat repede și anul acesta presa a sărit repede în favoarea lui Lupescu. Ar fi dreptul fiecăruia care a scris, dar un om civilizat nu poate admite limbajul mizerabil al lui Rareș Bogdan cu o zi înaintea votului. Am văzut una din primele dezbateri ale lui Lupescu (ca și, anterior, conferințe ale lui Burleanu). Ionuț emitea câteva deziderate, printre care implicarea banilor publici în fotbal, DAR neimplicarea politicului în alegeri. Aspectul era al unui student care a venit cu câteva planșe colorate care speră să fie ales cel puțin șef al NATO, atacând puțin pe adversarul lui. După câteva zile a explodat o grenadă, pe care scria că și Lupescu (care nu a fost președinte FRF) a virat câțiva euro, vreo 300.000 în folosul unei firme de familie. Dar și asupra acestei știri s-a lăsat tăcerea și presa de mizerie din țara asta a început să caute mașinile, banii și contractele lui Burleanu. Iordănescu și Popescu s-au arătat dezamăgiți că nu există o dezbatere de idei (ce ar fi putut apare, nou, odată ce juniori există, tineret nu vor echipele, acestea sunt obligate să folosească jucători U21 – la liga a II-a unele folosexc chiar U 17 în lipsă de seniori). Cum Răzvan a fost puternic atacat că ar fi omul politicului, firește al PSD ului, al serviciilor, lui Lupescu i s-a spus că e bine să cadă la pace cu Dragnea și alți politicieni. S-a obținut o declarație a lui Dragnea, destul de evazivă, care începea cu ”dacă Lupescu va deveni președinte, îl voi susține”. NIMENI nu a luat în considerare sensul cuvântului DACĂ. Și spre disperarea unora, a mai apărut și o fotografie cu Lupescu și Gabriela Firea. Ca să fie și mai convingător în campanie, au început să curgă susținerile din partea foștilor colegi de echipă națională, ceea ce ar fi fost perfect normal. NU s-a spus nimic că aceștia NU au drept de vot, ci șefii de cluburi, pentru că unirea acestor 256 compun FRF, care nu este stăpână împotriva lor. Lupescu, dus în lumea gargarei electorale a uitat că trebuie ă se adreseze acestor 256 de alegători și a convins numai 78. Nu-i rău, numai că dacă ai mai puțin de jumătate decât are celălalt ai jucat degeaba. După anunțarea ”scorului final” pe nimeni nu a mai interesat ”cel mai un program” cu care s-a ocupat industria de prostire a cititorilor de partea lui Pușcaș, iar jignirile au curs împotriva lui Burleanu. Gigi Becali s-a dat încă odată în spectacol, spunând că se retrage de la FCSB. Să dea domnul (Becali) și să se țină de cuvânt. Așadar, Lupescu nu a convins pe cei implicați în fotbal feminin sau futsal. Păcat, dar ”învingătorul ia totul”. Burleanu a avut un discurs fulminant, numind coechipieri pe alegători. Un cuvânt care nu a mai fost folosit la alegeri, nu că ar fi mișcat pe vreun alegător. Iar când te bazezi mult pe mizeriile de care este capabilă presa și nu convingi peste 150 electori, nu meriți victoria. A mai rămas o șansă, Burleanu să fie promovat prin guvern sau COSR și să lase FRF. Cui ? Chiar nu vedem un profesionist în această meserie, doar dornici de a se așeza pe tronul cu milioane al FRF.

Romeo Ionescu