Ioan Andone spune că a preferat să meargă în Emirate întrucât, ca antrenor, se simte mai respectat în străinătate decât acasă.
Ioan Andone, cel care, după o experienţă de jumătate de an în Arabia Saudită, la Al-Ettifagh, a decis să meargă în Emiratele Arabe Unite, unde va antrena Al-Ahli Dubai. În luna decembrie, Ando va participa în Campionatul Mondial al Cluburilor cu noua sa echipă.
"Fălcosul" este dezamăgit de atmosfera din fotbalul românesc şi de faptul că, în străinătate, un antrenor este mult mai respectat decât în România.
Tehnicianul care a câştigat eventul cu Dinamo şi cu CFR Cluj pune violenţele din tribune pe seama conducătorilor de cluburi, care vorbesc prea mult.
De ce v-aţi grăbit să semnaţi cu Al-Ahli într-un moment în care mai multe echipe din ţară, în frunte cu Dinamo, căutau antrenori?
N-am semnat repede. Am venit în ţară, dar n-am avut nicio ofertă. Eu zic că nu m-am pripit. Ştii cum e, dacă vrea cineva să te ia, te contactează repede.
Dincolo de banii, care sunt mai mulţi în străinătate, ce alte avantaje ai ca tehnician?
Păi, acum, după două experienţe în Cipru şi în Arabia Saudită, mi se pare mult mai uşor să antrenezi afară. Presiunea e foarte mare la noi. Şi apoi mai e vorba şi de inconstanţa conducătorilor. Viziunea lor asupra muncii tale se schimbă brusc. Dintr-odată îţi dau tot ce vrei, când te aduc, şi după aia îşi pierd încrederea în două săptămâni. Ei nu înţeleg că munca unui antrenor nu se vede într-o săptămână, două sau trei.
Deci, totul pleacă de la conducători…
În mare măsură, da. Patronii de afară sunt oameni mai raţionali faţă de cei din România. De aceea e şi mai mult respect pentru antrenori în străinătate. Din păcate, la noi, violenţele din fotbal sunt din cauza conducătorilor de cluburi. Ei transmit violenţa verbal către galerii şi suporteri.
Ca antrenor, cu cine preferaţi să lucraţi ca şef: Borcea sau Bucşaru?
Ah, Mitică Bucşaru e patronul ideal, ascultă ce îţi spun eu! Aşa sunt şi patronii în străinătate. Afară ce patron vezi tu să se certe la televizor, să creeze panică, să arunce cu acuze? Nu, acolo, patronul stă, se uită la meci, face luni o şedinţă cu antrenorul, dacă vrea, întreabă ce s-a întâmplat şi atât. În rest, se uită la meci, nu se implică în viaţa echipei. Normal, orice patron e subiectiv, că e vorba de banii lui şi de echipa lui şi n-are cum să nu fie subiectiv. Dar el n-are cum să judece corect.
De ce?
În primul rând, nu se pricepe. Nu ştiu câţi patroni sunt în fotbalul mondial care să se priceapă la fenomenul ăsta în aprofunzime pentru că n-au antrenat, n-au jucat fotbal. Şi atunci, comentariile conducătorilor din România sunt bazate pe ce zice unul din stânga sau unul din dreapta, oameni care se dau mari cunoscători. Cei mai mari antrenori din lumea asta sunt ăia care stau în tribună! Să comentezi de acolo e cel mai uşor, dar nu ştii ce înseamnă să stai pe bancă.
Cum vi se pare acum, după şase luni în Arabia Saudită, "Legea lui Rădulescu", din cauza căreia aţi fost nevoit să plecaţi din ţară?
E o lege care trebuie menţinută. Un antrenor trebuie să pregătească doar o echipă într-un an în acelaşi campionat. Dacă el se duce la alt club şi joacă într-o săptămână - două cu fosta lui echipă, nu e corect. Pentru că ştie punctele ei slabe şi cele forte. Cu "Legea lui Rădulescu" putem să le dăm o şansă antrenorilor tineri. Dar să fie clar, dacă e lege, să fie respectată de toată lumea! Nu să pleci de la o echipă antrenor şi să ajungi la alta ca doctor, consilier, director sportiv sau mai ştiu eu ce.
Dar această lege nu scoate antrenorul din circuit?
Nu. Să se ducă în altă ţară! Să meargă în divizia B! Să o ia de la capăt. Păi, e vreo ruşine să merg în Liga a doua, dacă e bine organizată, şi să promovez o echipă? Nu e deloc o ruşine! E munca mea şi sunt convins că lumea mă va respecta mai mult dacă mă voi duce în B şi voi promova o echipă. Repet, legea e bună, dar să fie respectată de toţi. Nu cum s-a întâmplat acum, când Uhrin a antrenat Timişoara în tur şi CFRul în retur.
2 Echipe a antrenat Ioan Andone până acum în străinătate: Omonia Nicosia (Cipru) în 2005-2006 şi 2006-2007 şi Al-Ettifagh (Arabia Saudită) în 2009.
7 Trofee a cucerit Andone în cariera sa de antrenor. Două titluri, patru cupe ale României şi o supercupă.
8 Este numărul formaţiilor din România care au fost pregătite de Andone de-a lungul anilor: Sportul Studenţesc, „U” Cluj”, Petrolul, Farul, FC Braşov, FC Bihor, Dinamo, CFR Cluj.
55 De selecţii a bifat Andone în echipa naţională pentru care a înscris de două ori. El a jucat la Campionatul European din 1984 şi Campionatul Mondial din 1990.
850 De mii de dolari va fi salariul lui Andone la noua sa echipă, Al-Ahli Dubai. La Al-Ettifagh, în Arabia Saudită, el câştiga 700.000 de dolari
"La Dinamo şi la Steaua nu există reguli"
De ce a pierdut Dinamo titlul?
Pentru că, la un moment dat, a dispărut ceva. Presiunea, atmosfera nu tocmai bună, declaraţiile, lipsa de linişte la echipă, scandalurile, jucători care şi-au pierdut nopţile, toate aceste lucruri şi-au pus amprenta. În ultimele trei etape, Dinamo trebuia să trateze fiecare meci ca pe o finală. Trebuia să fie linişte şi numai jocul să fie important, nu lucrurile exterioare. Din păcate, au fost prea multe declaraţii şi s-a creat un război permanent în care au intrat şi jucătorii. Mai e însă o chestie.
La ce vă referiţi?
Să nu uităm că anul ăsta Dinamo a avut un ghinion fantastic cu accidentările. De exemplu, dacă era Lobonţ în poartă în ultimele jocuri, nu ştiu cum era. Apoi, Zicu, Mitea, Bratu, Pulhac, toţi accidentaţi. Cinci! Jumătate de echipă. Cu ăştia în teren, Dinamo n-avea cum să piardă campionatul. Chiar l-ar fi câştigat cu avans!
Cum vedeţi viitorul clubului?
Acum e cel mai dificil moment din istoria recentă a lui Dinamo. Pentru Dinamo şi Steaua e o tragedie când termină sezonul fără un trofeu câştigat. La anul probabil că acţionarii vor căuta să restrângă cheltuielile. Jucătorii noi care vin poate nu se vor ridica la nivelul pretenţiilor. Va fi foarte greu.
De ce toate echipele mari din România, în frunte cu Steaua şi Dinamo, au avut probleme disciplinare cu fotbaliştii lor în ultima perioadă?
Pentru că nu sunt reguli foarte clare şi mulţi jucători sunt consideraţi indispensabili. În momentul în care primul care a greşit, a şi plătit, prin amendă, excluderea din lot, rezilierea contractului sau trecerea pe lista de transferări, sunt convins că a doua oară nu se va mai întâmpla ca cineva să calce strâmb. Dar, când tot ignori să iei măsuri drastice, zici hai o dată cu vorba bună, hai acceptăm şi a doua oară şi a treia oară, atunci jucătorul se gândeşte: "Dacă face ăla, de ce să nu fac şi eu?".
E greu să faci ordine la o echipă?
Ascultă-mă pe mine: cel mai uşor lucru în fotbal e să faci disciplină. După aia e greu, să-i înveţi fotbal pe jucători, să-i înveţi să atace, să se apere, să-i înveţi sistemul. De aceea, zic că trebuie să fie un regulament clar. De exemplu, după ora 12 nu mai stai în oraş. Eşti jucător profesionist, accepţi, foarte bine, nu accepţi, amendă! 10.000 de dolari, o dată, de două ori, de trei ori, dacă greşeşti a patra oară, atunci poftim afară! E foarte
simplu.
"Unirea a luat şi puncte nemeritate datorită arbitrilor străini"
Ce a avut Unirea în plus faţă de contracandidatele la titlu?
Linişte! La Urziceni, nu vezi patronul la televizor, nu sunt scandaluri. Au fost nişte reguli care au fost respectate. Patronul n-a intrat peste antrenor. Meme şi-a făcut treaba foarte bine, e un manager bun, are ochi buni la jucători, a făcut echipă excelentă cu Dan Petrescu.
Jucătorii?
Nu deosebiţi, nu ceva spectaculos. Jucători disciplinaţi şi atât. Unirea n-a avut cine ştie ce valori în lot, dar a câştigat campionatul pe merit.
Cu fotbalişti catalogaţi de mulţi drept ieftini sau refuzaţi de alte echipe…
Nu sunt fotbalişti ieftini, ci profesionişti. Jucători care respectă meseria asta. Pe Galamaz, de exemplu, când l-am adus la Dinamo, toţi au strâmbat din nas. Dar Galamaz a jucat la Dinamo. Nu l-am ţinut pe bancă. Şi uite-l acum, a ajuns căpitanul echipei campioane!
Au existat voci care au sugerat că, fără ancheta DNA, Unirea nu lua titlul…
Astea sunt prostii! Au venit arbitri străini şi au greşit pentru Urziceni. Asta spune totul. Adică, dacă erau români şi greşeau împotriva Unirii, înseamnă că erau corupţi? Asta e o prostie. Străinii au greşit şi Unirea a mai luat şi puncte nemeritate. Dar, dacă aşa au văzut arbitrii, ce contează de unde erau? Dar aşa e la noi. Suspiciune peste tot şi aşa va fi şi peste cinci ani de acum încolo!
Andone despre....
1. O eventuală ofertă de la Steaua – M-aş gândi la ea! Aş pune în balanţă mai multe lucruri. În primul rând, nu ştiu cum voi fi eu primit vreodată în Ghencea. Apoi, să lucrezi cu Gigi (n.r. - Becali) e foarte greu. E un tip pe care toată lumea îl cunoaşte, e dificil ca om, dar, pe de altă parte, ar face orice ca să te ajute, să te placă.
2. Dinamo – E clubul care m-a format ca jucător şi ca antrenor. Niciodată nu voi uita asta. Dacă nu mi se dădea şansa să stau pe banca lui Dinamo, rămâneam doar un antrenor bun de Liga I şi mă plimbam de la stânga la dreapta. Dinamo însă mi-a dat şansa să câştig campionate şi cupe, să antrenez în cupele europene, să joc împotriva lui Manchester United şi Everton.
3. CFR Cluj – Dacă nu mă schimba Paszkany, CFR nu ar fi terminat pe 4 în campionat, ci s-ar fi bătut la titlu. La Cluj, în primele etape, am avut probleme de concentrare cu jucătorii, care încă făceau comparaţie cu ce reuşiseră în sezonul trecut. Nu poţi să aduci fotbalistul, încă de la începutul sezonului, la cel mai înalt nivel de concentrare. Trebuia să-i fac pe băieţi să înţeleagă că al doilea an după ce ai luat titlul e mai greu decât primul. Şi poate că aici n-am reuşit, pentru că altfel, la joc nu mă domina nicio echipă.
4. Echipa naţională - E o onoare. Niciodată nu pui valoarea unui contract din străinătate înaintea echipei naţionale. Niciodată! Altfel, pentru ce munceşti? Să ajungi în Champions League şi să antrenezi echipa naţională. Eu aşa consider logic traseul unui antrenor. Poate nu voi ajunge niciodată să antrenez echipa naţională. OK, dar mi-am dorit asta, însă n-a fost rândul meu.
5. Cea mai mare dezamăgire – Că n-am fost lăsat să antrenez CFR-ul în Liga Campionilor. Apoi, demiterea mea de la Dinamo când echipa era pe primul loc şi cu şanse reale la titlu.
Când îmi aduc aminte de aceste lucruri, înţeleg încă o dată că munca unui antrenor e mai respectată în străinătate.
Claudiu Bean
Danny Murphy
Gabriel Mercado
Iosif Szökö
Iván Valenciano
Kazu
Mauro Zárate
Miguel Herrera
Pedro Mantorras
Răzvan Toboșaru
Roberto Tricella
Sébastien Frey
Willy Sagnol
Decizia ONJN nr.860/28.04.2016, Licenta: L2160797Y000396