Directorul general al Federaţiei Române de Fotbal (FRF), Ionuţ Lupescu, a declarat că "trei ar fi, în prezent, problemele principale" legate de organizarea în anul 2012 a finalei Europa League la fotbal în România: stabilirea rapidă a proprietarului sau măcar a operatorului pentru noul stadion ce se construieşte în Bucureşti, securitatea suporterilor şi modul de distribuire a biletelor pentru joc.
Potrivit oficialului FRF, cel care coordonează în calitate de "proiect manager" activităţile menite a permite României să găzduiască o finală de cupă europeană la fotbal, "inexistenţa unui operator cert pentru derularea activităţilor pe stadionul ce se ridică la Bucureşti împiedică, cel mai mult, deocamdată, discutarea elementelor care ţin de organizarea propriu-zisă a partidei la nivelul cerinţelor unei mari competiţii".
"Construcţia stadionului este doar un element pentru obţinerea finalei, dar în prezent, practic, nu avem cu cine discuta despre bucătăria jocului", a spus Lupescu, care a participat, marţi, la Bacău, la o întâlnire a conducerii FRF cu preşedinţii asociaţiilor judeţene de fotbal şi cu conducătorii de cluburi din 10 judeţe.
El a lansat un apel către Primăria Capitalei şi către Guvern "să stabilească rapid" cine se va ocupa administrativ de noua şi moderna bază sportivă, pentru ca toate probleme organizatorice privind pregătirea stadionului să fie gata în termenul optim pentru ca UEFA să încredinţeze finala Romaniei.
Responsabilul Direcţiei de competiţii a FRF, Dumitru Mihalache, a declarat că ar mai exista şi o a patra problemă ce va trebui rezolvată de autorităţile romane în perspectiva disputării în Bucureşti a finalei "Europa League" - subdimensionarea traficului pe aeroporturile din Bucureşti faţă de cerinţele unei partide la care vor veni în ţara noastră peste 30.000 de suporteri din străinătate.
Reiterând faptul că UEFA nu admite pentru membrii săi imixtiunea politicului în derularea activităţii fotbalistice, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, a precizat că "este de dorit, chiar necesară implicarea politicului, a administraţiilor în crearea condiţiilor pentru realizarea infrastructurii obligatorii pentru organizarea unei mari competiţii fotbalistice cum este şi finala Europa League".
Liderul FRF a spus că în eventualitatea unei candidaturi a României pentru organizarea Campionatului European de fotbal din 2018, problema construirii a 4-5 stadioane "este cea mai mică".
"Suma de 4-5 miliarde de euro pentru construirea unui stadion este mică în comparaţie cu cele peste 22 de miliarde de lei pe care evaluăm că ar trebui să le cheltuiască România pentru realizarea infrastructurii - şosele, terminale de aeroporturi, hoteluri, dotări privind comunicaţiile - investiţii absolut necesare pentru a ni se încredinţa organizarea unei mari competiţii de fotbal şi pe care, în prezent nu prea văd cum le-am obţine fără implicarea politicului, a statului care să faciliteze sponsorilor dorinţa de a investi", a declarat Mircea Sandu.
Preşedintele FRF s-a arătat, însă, optimist în reuşita demersului românesc pentru găzduirea finalei "Europa League", deoarece preparativele sunt efectuate de "o echipă de oameni tineri, entuziaşti, dornici de afirmare în domeniul organizatoric de mari competiţii".
"Suntem o echipă de 16 români, care lucrează cu alte 24 de persoane din străinătate, acreditate de UEFA, pentru derularea unui calendar care să ne permită realizarea tuturor obiectivelor necesare, astfel încât forul continental de fotbal să încredinţeze Bucureştiului organizarea finalei Europa League", a mai declarat Ionuţ Lupescu, împărtăşind opinia şefului său.
Reprezentanţii FRF Mircea Sandu, Ionuţ Lupescu şi Dumitru Mihalache s-au aflat, marţi, la Bacău, participând la o reuniune cu preşedinţii asociaţiilor judeţene de fotbal şi cu conducătorii de cluburi din judeţele Bacău, Botoşani, Covasna, Harghita, Iaşi, Galaţi, Neamţ, Suceava, Vaslui şi Vrancea.
Participanţii au discutat despre probleme curente cu care se confruntă fotbalul din zonă, despre noutăţile privind desfăşurarea şi susţinerea activităţii fotbalistice la nivelul juniorilor, dar şi despre posibilitatea reorganizării activităţii fotbalistice începând cu Liga a II-a, demers a cărui discutare a început, încă de anul trecut, în alte regiuni ale ţării şi care vizează, în principal, derularea peste 4-5 ani a întrecerilor din Liga a II-a într-o singură serie, care să aibă 18-20 de echipe.
Preşedintele FRF le-a vorbit participanţilor la reuniune şi despre facilităţile pe care le oferă forul fotbalistic românesc pentru susţinerea activităţii cluburilor, între care şi finanţarea a jumătate din costul necesar refacerii terenurilor de joc, în valoare de 220.000 de euro - preţ în care intră nu numai realizarea unei noi suprafeţe de teren, ci şi lucrările de amenajare a drenării acesteia, utilizând noile tehnologii în domeniu.
Potrivit unuia dintre participanţi, întâlnirea conducerii FRF cu oamenii de fotbal ar fi avut şi "un caracter electoral", motivat prin faptul că "urmează alegeri pentru conducerea viitoare a Federaţiei".