Retrospectiva Ligii 1: Pandurii Targu-Jiu

Revelaţia acestei prime jumătăţi de campionat este, fără alte cuvinte, echipa antrenată de Petre Grigoraş, Pandurii Târgu-Jiu, care a reuşit un parcurs impresionant pentru o echipă medie, din zona Olteniei. După dispariţia echipei locale de tradiţie, Ştiinţa, cum multora le place s-o denumească, Pandurii au reuşit imediat să acopere golul rămas şi să dovedească un joc bun, spectaculos, rapid, bazat pe tehnică şi pase scurte, tipic lui Petre Grigoraş, atât la Farul (locul unde s-a consacrat) şi cât și la Oţelul. În plus, nu trebuie uitate relaţiile lui Condescu, la nivelul forurilor conducătoare ale federaţiilor şi ale sindicatelor miniere, de unde vine finanţarea clubului.

Privind retrospectiv, echipa a progresat de la meci la meci după venirea lui Grigoraş, din septembrie 2010. De altfel, deşi se afla pe o poziţie retrogradabilă (locul 16) la finalul lui 2010, după 18 etape trecute, Grigoraş începuse să impună o disciplină de joc, care i-a făcut pe jucători să se simtă siguri pe forţele lor şi pe talentul de fotbalişti pe care alţi antrenori nu l-au speculat. Atunci au reuşit să câştige 18 puncte (din care 12 după venirea lui Grig), iar pe teren propriu avea un palmares apreciabil (4v-3e-1î-12-6). Comparativ, e remarcabil saltul de 10 locuri în doar un an, cu acelaşi nucleu de jucător şi antrenor, într-un context nociv de performanţă, cum e Liga 1.

Clasamentul primei părţi:
Loc echipă                  M V E Î GM-GP puncte
 6. Pandurii Târgu-Jiu     18 8 6 4 29-18 30 puncte

ACASĂ:
Loc echipă                  M V E Î GM-GP puncte
 2. Pandurii Târgu-Jiu     10 7 1 2 21-8  22 puncte

DEPLASARE:
Loc echipă                  M V E Î GM-GP puncte
11. Pandurii Târgu-Jiu      8 1 5 2  8-10 8 puncte

Cea mai bună clasare: locul 3 (etapa 7)
Cea mai slabă clasare: locul 12 (etapa 3)

Parcursul rezultatelor în cele 18 etape:
Pandurii Târgu-Jiu    E V Î V E V V Î E V V E Î Î V E V E

Cel mai lung şir fără victorii s-a desfăşurat pe parcursul a două etape (două înfrângeri consecutive, la un gol diferenţă, în faţa a doua echipe participante în cupele europene, Oţelul şi Vaslui); Cel mai lung şir de invincibilitate a constat în 4 meciuri consecutive fără înfrângere, fenomen care s-a repetat de 4 ori în mai multe formate (o dată cu 3 victorii şi 1 egal, de două ori cu 2 victorii şi 2 egaluri). Pe teren propriu, este a doua echipa din campionat în ceea ce priveşte numărul de puncte – 22 pct (73% din totalul de puncte). Alături de Rapid şi CFR Cluj, Pandurii se pot lăuda cu cea mai bună ofensivă pe teren propriu (21 de goluri marcate în 10 meciuri)

Antrenor(i): Petre Grigoraş este unul dintre antrenorii cei mai interesanţi din Liga 1, atât prin rezultatele sale apreciabile la echipe mici şi mediocre, dar şi pentru felul său de a fi, de a comunica, de a gestiona o situație aparent delicată în favoarea sa. De fapt, în jurul acestui context se învârte toată eficienţa lui Grigoraş. Ca şi în perioada când era jucător, ştia să-i momească şi să-i atragă pe colegi, cât şi pe adversari în jurul lui.

Cariera sa de antrenor se învârte în jurul numelui Farul; aici a devenit secund în 1999 pentru prima oară sub comanda lui Gabi Zahiu, ca apoi să preia echipa proaspăt retrogradată şi s-o readucă după doar un sezon în prima ligă; după promovare a reuşit să menţină echipa în prima ligă, terminând pe ultimul loc neretrogradabil, ca apoi să reziste doar câteva etape în noul sezon, înlocuit fiind de Viorel Hizo. Şi-a încercat norocul şi în ligile inferioare, FC Oneşti şi Petrolul Moineşti, dar a revenit la Farul, cu care a reuşit cea mai importantă performanţă a lui ca antrenor de până atunci, locul 5 în Liga 1 şi finala Cupei României. După perioada de urcuş a urmat şi cea de coborâş, una abruptă, deoarece mulţi jucători îşi asumaseră mai multă putere decât era cazul, iar antrenorul devenise doar un fileu între patronat şi jucători. A plecat şi a ajuns la Oţelul Galaţi, pe care a urcat-o de la locul 15 (cu 9 pct în 15 etape) până pe locul 9 (cu 30 de puncte în plus); un sezon mai târziu a calificat Oţelul în cupa UEFA Intertoto, de pe locul 5 (repetând performanţa cu Farul) şi a dus echipa până în finală cu Trabzonspor, pe care a câştigat-o şi s-a calificat mai departe în turul 2 preliminar al Cupei UEFA, unde a fost eliminat de Lokomotiv Sofia. Următorii doi ani au fost de tranziţie la Oţelul (locul 8 şi 12), timp în care Grigoraş a reuşit să promoveze tineri precum Sârghi, Râpă, Ilie, Cojoc, Neagu, Iorga, care au ajuns în 2011 campioni ai României. A avut o experienţă pasageră la Poli Iaşi, pe care nu a reuşit s-o salveze de la retrogradare, mai ales din cauza dificultăţilor financiare. La Pandurii a venit în toamna turului trecut şi a reuşit să ducă echipa de pe ultimul loc (lăsat de Ionuţ Badea cu 6 puncte) până pe locul 13. Continuitatea îşi arată efectul şi oltenii ocupă la finalul lui 2011 un bine meritat loc 6, la 2 puncte distanţă de ultimul loc calificabil într-o cupă europeană.
 
Echipa tip (1-4-3-3): Mingote – Rusu, Chiricheş, Viera, Cardoso – Nistor, Pintilii (C), Voiculeţ – Vranješ, Lemnaru, Batin. Rezerve: Lazar – Al. Vlad, Pleaşcă, Băcilă, Maxim, Grigoraş, Štromajer.

Din lotul avut la dispoziție în această primă jumătate de sezon, cei trei antrenori au folosit 24 de jucători, din care 19 autohtoni şi 5 străini. Remarcăm că  tocmai fotbalistul cu cele mai minute jucate în tricoul Pandurilor este un jucător de culoare – Ousmane Viera – 1530 minute, lucru care evidenţiază rolul său în echipă şi omogenitatea afişată în pereche cu Vlad Chiricheş; în schimb, Ionuţ Rada a jucat cel mai puţin, 1 de minut (din cauza concurenţei şi a lipsei de experienţă). De asemenea, au existat jucători care au fost incluși la începutul sezonului în lot, dar care din diferite motive, concurență sau accidentări, nu au reușit să prindă niciun minut: Adrian Horvat (portar) – Ionuţ Tătaru, Florin Popete (fundaşi), Daniel Unguru (atacant). În această perioadă au debutat patru fotbaliști în Liga 1 (toţi autohtoni): Alexandru Vlad (fundaş), Olimpiu Bucur (mijlocaş), Alexandru Grigoraş, Alexandru Maxim (atacanţi).

Lotul echipei a arătat astfel:
Portari:
22. David Lazar (08.08.1991, 3 meciuri, 270 minute, 2 CG, 4 goluri primite)
80. Pedro Mingote (02.08.1980, 15 meciuri, 1350 minute, 2 CG, 14 goluri primite)

Fundaşi:
07. Cosmin Băcilă (10.09.1983, 5-0, 372 minute, 2 CG)
21. Vlad Chiricheş (14.11.1989, 15-0, 1216 minute, 2 CG)
29. Constantin Grecu (08.06.1988, 1-0, 45 minute) *
25. Marian Pleaşcă (06.02.1990, 7-0, 579 minute, 1 CG)
23. Ionuţ Rada (16.03.1990, 1-0, 1 minut)
04. Adrian Rusu (28.07.1984, 14-0, 947 minute, 1 CG)
03. Ousmane Viera (21.12.1986, 17-1, 1530 minute, 5 CG)
02. Alexandru Vlad (06.12.1989, 15-0, 1197 minute, 3 CG)

Mijlocaşi:
19. Alexandru Avramescu (03.06.1991, 1-0, 3 minute)
17. Ciprian Brata (24.03.1991, 5-0, 99 minute, 1 CG)
30. Olimpiu Bucur (01.04.1989, 1-0, 45 minute)
06. Alexandre Cardoso (11.09.1984, 16-5, 1320 minute, 3 CG)
08. Călin Cristea (06.05.1988, 9-0, 159 minute)
16. Dan Nistor (05.06.1988, 17-1, 1196 minute, 2 CG)
05. Doru Pintilii (C) (09.11.1984, 16-3, 1299 minute, 7 CG, 1 CR)
10. Claudiu Voiculeţ (08.08.1985, 15-2, 1300 minute, 4 CG)
20. Stojan Vranješ (22.06.1985, 14-5, 1083 minute, 2 CG)

Atacanţi:
29. Paul Batin (29.06.1987, 14-4, 714 minute, 2 CG)
09. Alexandru Grigoraş (05.07.1989, 9-0, 210 minute, 1 CG)
27. Valentin Lemnaru (24.06.1984, 18-4, 1302 minute, 2 CG)
28. Alexandru Maxim (08.07.1990, 10-1, 421 minute, 1 CG)
11. Jaka Štromajer (27.07.1983, 13-3, 1151 minute, 3 CG, 1 CR)
* Constantin Grecu a fost transferat la Universitatea Cluj la începutul sezonului
** Secţiunea gen 13-0, sau 17-1, reprezintă numărul de meciuri jucate şi de goluri marcate.

Media de vârstă: 24 ani
Golgheter(i): Stojan Vranješ, Alexandre Cardoso (5 goluri)
Cel mai vârstnic jucător: Pedro Mingote (31 de ani și 4 luni)
Cel mai tânăr jucător: David Lazar (20 de ani și 4 luni)
Cel mai longeviv jucător: Alexandre Cardoso (ianuarie 2008)
Ponderea autohtoni-străini: 19-5 (79%-21%)
Tinere talente: David Lazar, Marian Pleașcă, Ionuț Rada, Alexandru Avramescu, Ciprian Brata, Alexandru Maxim
* În acest calcul general intră doar fotbaliştii utilizaţi în campionat.

Pandurii a încasat 47 cartonaşe galbene: Doru Pintilii – 7 CG, Ousmane Viera – 5 CG, Claudiu Voiculeţ – 4 CG, etc. Cel mai avertizat jucător este chiar căpitanul echipei, folosit deseori ca închizător, lucru care nu surprinde pe nimeni cu nimic, dar constanţa lui în a menţine un presing la mijlocul terenului şi uneori chiar să se transpună într-un box-to-box, l-a făcut să fie selecţionat antrenorul echipei naţionale, Victor Piţurcă. El s-a remarcat la Jiul Petroşani, unde a jucat peste 90 de meciuri în liga secundă, şi a fost promovat în Liga 1 de Ionuţ Badea la Internaţional Curtea-de-Argeş. A reuşit să rămână, sportiv, cu această echipă în prima divizie, dar nişte jocuri de culise şi de poziţii, Inter a făcut schimb de locuri cu Pandurii, acolo ajungând o mare parte a lotului Piteşti (inclusiv Pintilii). Sezonul trecut s-a impus ca un jucător sigur, dur, stăpân pe sine, care poate motiva echipa în orice moment şi impune respect, disciplină prin modul său de a juca. Când a fost avertizat, doar de două ori (din 6 cazuri) a câştigat echipa sa, în meci marcându-se pe medie cel puţin 3 goluri (2-1 cu Steaua, 5-2 cu Chiajna). Imediat îl urmează Ousmane Viera, titular de drept în centrul apărării alături de Chiricheş, care au alcătuit o pereche de fundaşi timp de un an şi jumătate, lucru care s-a văzut în ultima perioadă, printr-o oarecare siguranţă şi stăpânire de sine în meciurile cu adversari importanţi (2-0 cu CFR, 3-0 cu Rapid, 2-1 cu Steaua).

Pandurii Târgu-Jiu a încasat 2 cartonaşe roşii: Doru Pintilii – etapa 7, Steaua Bucureşti – Pandurii Târgu-Jiu 1-2 (min. 90+13), Jaka Štromajer – etapa a 13-a, Pandurii Târgu-Jiu – Oţelul Galaţi 0-1 (min. 80). Ambele cartonaşe au fost acordate în ultimul sfert de oră al meciului; de altfel trebuie să remarcăm câteva aspecte: eliminarea lui Pintilii din meciul cu Steaua a venit ca urmare a unui cumul de cartonaşe galbene, în contextul în care bucureştenii evoluau cu doi jucători mai puţin şi Pandurii se aflau în avantaj încă din min. 20, chiar prin golul lui Pintilii; Stromajer a fost eliminat direct, la două minute după ce echipa sa a primit golul înfrângerii în faţa Oţelului, dar el a afişat o calmitate destul de dubioasă şi s-a retras astfel mai devreme de pe teren.

Cele mai multe minute le-au jucat: Ousmane Viera – 1530 minute, Pedro Mingote – 1350 minute, Alexandre Cardoso – 1320 minute, Valentin Lemnaru – 1302 minute, Claudiu Voiculeţ – 1300 minute, Doru Pintilii – 1299 minute, Vlad Chiricheş – 1216 minute, Alexandru Vlad – 1197 minute, Dan Nistor – 1196 minute, Jaka Štromajer – 1151 minute, Stojan Vranješ – 1083 minute. Vreau să notez, înainte de a vorbi despre fiecare punct în parte, că 11 jucători au peste 1100 de minute jucate în sezonul acest, lucru ce subliniază omogenitatea lotului, reuşită de Grigoraş în doar un an şi jumătate; doar Alexandru Vlad este mai nou în lot, venit în vară de la Săgeata Năvodari. Pe primul loc îl regăsim pe ivorianul Ousmane Viera, unul dintre fundaşii centrali care au ridicat semne întrebări în câteva momente, mai exact pe când se afla la Internaţional Curtea-de-Argeş; atunci, ivorianul era împrumutat de la CFR, echipă cu care avea meci în deplasare, un meci care conta pentru câştigarea în avans (cu o etapă) a campionatului de către clujeni, iar la unele goluri a avut o parte de vină şi aceasta s-a pus pe seama unei incorectitudini sportive. Totuşi, făcând pereche cu Chiricheş, cei doi s-au completat destul de bine, iar echipa a primit puţine goluri (18 per total, doar 8 acasă). El nu are minute jucate în toate meciurile, la fel ca Vali Lemnaru, dar a fost integralist în meciurile în care a jucat, prinzând toate minutele în cele 17 meciuri.

Cele mai multe goluri le-au dat Stojan Vranješ, Alexandre Cardoso – 5 goluri, Paul Batin, Valentin Lemnaru – 4 goluri, etc. Primii doi marcatori sunt doi jucători polivalenţi de meserie, deoarece după venirea lui Grigoraş au fost schimbaţi în sistemul tactic în funcţie de contextul unor meciuri, accidentări, etc. Stojan s-a remarcat ca un mijlocaş central la bază, care a pendulat între benzi (atât pe dreapta, cât şi pe stânga), atât într-un sistem 1-4-4-2 cât şi în 1-4-3-3. Golurile lui Vranjes s-au dovedit decisive, deoarece în fiecare meci în care a marcat, Pandurii nu a pierdut; când a marcat pe teren propriu, echipa a câştigat 3 puncte; privind intervalul temporar, el are două goluri marcate în prima repriză şi trei în repriza a doua. Din cele 5 goluri, 4 le-a marcat cu piciorul stâng şi primul gol pe teren propriu l-a marcat cu piciorul drept. De asemenea, el are trei lovituri de pedeapsă pe care le-a executat  (toate cu piciorul stâng), două dintre ele fructificându-le. La rându-i, Cardoso este un jucător interesant, venit în 2008, care a reuşit să se impună la club ca un jucător util şi decisiv în multe rânduri; în acest sezon a fost mutat pe mai multe poziţii: fundaş stânga, fundaş central, mijlocaş stânga, extremă stânga. De altfel această disponibilitate la efort şi implicarea în mai multe faze l-au făcut unul din golgheterii echipei. La fel ca şi în cazul lui Stojan, în meciurile în care Cardoso a marcat, Pandurii nu au pierdut, iar pe teren propriu Pandurii au câştigat de fiecare dată; în fiecare meci s-au marcat cel puţin 2 goluri; 4 goluri le-a reuşit în repriza secundă, atâtea cât a reuşit şi pe teren propriu. În plus, 3 goluri din totalul de cinci au fost marcate după o lovitură de cap, şi 2 cu piciorul drept (unul chiar cu câlcâiul).

În altă ordine de idei, patru jucători a marcat mai mult de un gol într-o partidă: 3 – câte o „dublă”, unul cu „hat-trick”. Toate s-au realizat în meciurile de pe teren propriu, de fiecare dată Pandurii ieşind victorioşi. Mai întâi să-i enumerăm pe cei cu două goluri într-un meci. Primul care a reuşit această performanţă în tur a fost Stojan Vranješ, într-un meci cu FC Braşov, din etapa a 2-a; golurile sale s-au dovedit decisive, deoarece el a deschis scorul (1-0) şi l-a închis, după ce a trecut formaţia gorjeană în avantaj (2-1); atunci a marcat cu ambele picioare, dreptul şi apoi stângul. Al doilea este vârful Valentin Lemnaru, transferat definitiv de la U Cluj în această vară, care şi-a confirmat utilitatea nu numai prin goluri, dar şi prin pase decisive; rămânând la capitolul despre care vorbeam mai sus, el a marcat două goluri împotriva lui CS Mioveni, cu 5-1, în etapa a 6-a, ambele cu piciorul drept şi amândouă venind din pasele lui Nistor. Ultimul „dubleur” este Paul Batin, care a înscris de două ori în poarta apărată de Coman, într-un 3-0 cu Rapid, din etapa a 15-a, unul cu capul și cu dreptul. Cel care a reuşit hat-trick-ul este Cardoso, un fundaş stânga brazilian de meserie, care a evoluat ca extremă pe finalul lui 2011, a reuşit 3 goluri într-un meci cu Concordia Chiajna, 5-2, din etapa a 17-a; primele două goluri au fost înscrise prin două lovituri de cap, după două pase decisive ale lui Dan Nistor, iar ultimul gol l-a marcat cu câlcâiul.

De asemenea, echipa nu a beneficiat de niciun autogol, dar nici vreun jucător de la Pandurii nu a înscris în proprie poartă, lucru ce demonstrează eficienţa jocului bun din apărare. Cele 29 goluri marcate de „panduri” au avut următoarea genealogie: 15 goluri marcate cu piciorul drept (unul cu călcâiul), 7 cu stângul, iar 7 după o lovitură de cap. Cum şi poziţia contează în alegerea unui şut sau traiectorie, doar 4 goluri s-au marcat de o la distanţă apreciabilă; acele meciuri cu gol marcat de „panduri” din afara careului s-au terminat cu cel puţin 2 goluri înscrise, fără ca gorjenii să piardă (2 meciuri în deplasare terminate la egalitate şi o victorie acasă); 2 din cele 4 goluri din afara careului au fost înscrise de Stojan Vranjes, ambele înscrise cu piciorul stâng (unul din acţiune, al doilea din lovitură liberă).

Vorbind de fazele fixe, Pandurii a beneficiat de şase lovituri de pedeapsă (cu una mai puţin decât Dinamo, lider la acest capitol). Din cele şase penaltiuri, trei au fost executate de Vranjes, iar alte trei de către Doru Pintilii. Cel care stă mai bine la eficacitate este căpitanul Pintilii, care a transformat toate cele trei lovituri de pedeapsă acordate; de fiecare dată când a marcat Pintilii, echipa sa a câştigat, în meciuri cu cel puţin 3 goluri; când a înscris pe teren propriu, Pandurii a câştigat cu 5 goluri pe tabelă; 2 le-a marcat pe teren propriu şi 1 în deplasare; 2 în prima repriză şi 1 în a doua repriză. Legat de Vranjes, acesta avea ocazia să ajungă la performanţa lui Pancu, de a avea două duble în campionat, dar a ratat performanţa asta, chiar într-un meci în care a înscris tot din penalti, cu U Cluj. Totuşi, să remarcăm că atunci când a marcat, a deschis scorul pentru Pandurii, iar echipa lui a câştigat pe teren propriu, fără să primească gol (1-0 cu U Cluj, 3-0 cu Rapid). Vranjes a şutat de fiecare dată doar cu piciorul stâng, faţă de Pintilii care a făcut doar cu piciorul drept. Împotriva celor de la Pandurii s-au acordat doar 3 penaltiuri: ambele în meciuri din deplasare, pierdute, cu cel puţin 2 goluri marcate (0-2 cu Dinamo, şi 2-3 cu Vaslui); din penalti au înscris primii doi golgheteri ai Ligii 1, Niculae şi Wesley.

Continuând pe acest segment, pe baza fazelor fixe s-au marcat mai mult de o treime din goluri, 8 – 5 din penalti, 2 din corner, 1 din lovitură liberă.

Cele mai multe pase decisive le-a dat: Dan Nistor – 6 pase, etc. Dan Nistor nu este un jucător remarcabil prin nume sau evoluţii extraordinare, dar face parte din grupul jucătorilor muncitori din Liga 1, care reuşesc să se achite de sarcini, indiferent de context. El a fost adus de la Internaţional Curtea-de-Argeş şi a rămas un titular cert al echipei, atât ca închizător, cât şi ca mijlocaş dreapta, sau mijlocaş central box-to-box, ceea ce a jucat în această jumătate de campionat. De altfel, se poate asemăna dintr-un anumit punct de vedere cu Cătălin Munteanu, numai că se limitează doar la ceea ce îi cere antrenorul. Trebuie remarcat contextul meciurilor în care a pasat: în fiecare partidă s-au înscris minim 6 goluri, iar echipa lui nu a pierdut; 5  dintre acestea le-a reuşit în a doua repriză. Jucătorii cărora le-a dat de cele mai multe ori ultima pasă sunt Valentin Lemnaru şi Carlos Cardoso (fiecare cu câte 2). De două ori a reuşit să dea 2 pase decisive într-un meci; atunci Pandurii a marcat 5 goluri pe teren propriu şi a câştigat la pas (5-1 cu Mioveni şi 5-2 cu Concordia). Interent e cum au fost finalizate fazele create de  de Nistor: 3 au fost fructificate printr-o lovitură de cap şi 3 cu piciorul de drept.

Pandurii a evoluat astfel în cele două reprize: În prima repriză, de cele mai multe ori s-a terminat egal (9 ori), continuând cu un palmares de 6 victorii şi 3 înfrângeri. De asemenea, în acest interval au marcat 11 goluri şi au primit 8. A doua repriză, ca parte fracţională a meciului, a adus 9 victorii, 3 înfrângeri şi 6 egaluri pentru Pandurii, lucru care evidenţiază consistenţa în a ţine de rezultat şi a controla jocul (au marcat 18 şi au primit 10, o repriză puţin mai animată decât prima). Referitor la goluri marcate, cele mai multe le-a înscris între min. 65 şi 70 (7g) şi cele mai puţine între min. de prelungire (1g). Referitor la goluri primite, cele mai multe le-a încasat în ultimul sfert de oră ale ambelor reprize (4 goluri).

În privinţa arbitrajului, arbitrii cu cele mai multe meciuri în care s-a implicat Pandurii au fost Robert Dumitru, Paul Unimatan, Cristian Balaj, Dragoş Istrate şi Alexandru Deaconu (fiecare cu câte 2 meciuri). Interesant e că doar Rober Dumitru a arbitrat în meciuri de deplasare ale Pandurilor (în care aceştia nu au învins), spre deosebire de Balaj, Deaconu (care au arbitrat tot timpul la Târgu-Jiu şi Pandurii nu au pierdut) şi Istrate, Unimatan (care la fel au arbitrat toate meciurile pe teren propriu în Oltenia, dar Pandurii au pierdut cel puţin o dată). Cea mai mică medie de cartonaşe galbene pe meci o are Deaconu, care la partidele Pandurilor a dat 3 CG – meci (4 avertismente doar pentru olteni). Unimatan a arătat peste 4 cartonaşe pe meci (5 CG pentru Pandurii şi o eliminare). Urmează Balaj, Istrate şi Dumitru, care au toţi aceeaşi medie de cartonaşe, 6 CG pe meci şi care au acordat următorul nr de avertismente, fiecare pentru gorjeni (4 – Balaj, 5 – Istrate (plus o eliminare), 6 – Dumitru).

De asemenea, arbitrii asistenţi cu cele mai multe prezenţe la meciurile Pandurilor (3) sunt Daniel Hulubei, Octavian Şovre şi Zoltan Szekely, iar arbitrul de rezervă cu cele mai multe convocări e Marian Balaci, 3. Ca observatori, de cele mai multe ori au participat, din partea CCA – Nicolae Marodin şi din partea FRF – Viorel Boiţ (fiecare de 3 ori).

La meciurile Pandurilor s-a înregistrat o medie de 4.135 spectatori: pe teren propriu –  5.250, iar în deplasare – 2.743. Cea mai mare audienţă s-a înregistrat la meciurile de pe teren propriu, 5-1 cu Mioveni (etapa 6), 0-1 cu Oţelul (etapa 13) (acasă: 7.000 (cu Mioveni şi Oţelul), deplasare: 5.000 (cu Voinţa Sibiu) ). Cea mai mică audienţă s-a înregistrat la un meci din deplasare, cu Sportul, 0-0 (etapa 12): (acasă: 2.000 (cu Concordia Chiajna), deplasare: 500 (cu Sportul) * a mai fost un meci fără spectatori pe terenul lui Dinamo, în etapa a 3-a, cu liderul campionatului).

Propunerile pentru echipa toamnei Ligii 1 – 2011-2012 sunt: Doru Pintilii (mijlocaş închizător), Dan Nistor (mijlocaş dreapta), Alexandre Cardoso (mijlocaş stânga)