Federaţia franceză de fotbal (FFF) a adoptat noul său statut, în cadrul Adunării generale extraordinare care a avut loc sâmbătă dimineaţa la Paris.
Elementul cel mai controversat al acestei reforme, cel referitor la noua repartizare a voturilor între profesionişti (care trec de la 25 la sută la 37 la sută şi obţin, astfel, o mioritate de blocaj) şi amatori, în cadrul Adunării generale, a fost adoptat cu 79 la sută din voturi.
De altfel, principiul alegerii preşedintelui FFF şi al unui Comitet executiv cu 10 membri, într-un scrutin pe listă, a fost adoptat cu 90,1 la sută din voturi, în timp ce menţinerea contribuţiei financiare vărsată de fotbalul profesionist celui amator (2,5 la sută din drepturile de televizare negociate de Ligă şi reţetele legate de pariurile sportive, cu un plafon fixat la 14,26 milioane euro) a obţinut 90,5 la sută din voturi.
A fost adoptată, totodată, propunerea de înfiinţare a unei Înalte autorităţi, cu 20 de membri, reprezentând "familiile" fotbalului, care a primit votul a 70,5 la sută din participanţii la Adunarea generală.
Prin adoptarea acestui statut, legat direct de prestaţia catastrofală a Franţei la Cupa Mondială 2010, federaţia de la Paris evită intrarea într-o nouă criză.
Preşedintele FFF, Fernand Duchaussoy, care a lăudat "inteligenţa colectivă a delegaţilor", lăsase să se înţeleagă, înaintea reuniunii, că va demisiona în cazul unui vot defavorabil.
Au existat însă şi nemulţumiţi, în rândul reprezentanţilor fotbalului amator francez, care nu văd cu ochi buni creşterea influenţei profesioniştilor în cadrul Adunării generale a FFF.