Recunosc și-mi fac autocritica: am trăit cu convingerea că Hagi revine la națională. Nebunia lui pentru fotbal, plus argumentul forte al unui proiect cu bătaie lungă, păreau să fie de ajuns pentru reîntoarcerea Regelui.
Însă rațiunea a învins pasiunea. Orgolios cum îl știm, a fost mai mult ca sigur sensibil și la sfaturile de genul "băi, riști să te faci de fecale încasând niște bătăi zdravene, iar tu vei rămâne în anale ca antrenorul echipei necalificate în 2011". A vrut să preia reprezentativa, dar abia după ce se încheie această grupă cu alde Albania sau Litunia, care păreau a priori numai bune de adunat maximum de puncte cu ele ( ne-am lămurit între timp că orice rezultat a devenit posibil în fotbal, mai ales când e vorba de actualii "tricolori"). Mircea Sandu a rămas pe poziție, dorind acum un selecționer, și Gică nu mai vine.
Regretul cel mare al Nașului de la FRF e legat de irosirea variantei cu Olăroiu, care a bătut palma cu arabul intrat în istorie ca omul cu cea mai scumpă nuntă din toate timpurile. A anunțat public, favoritul momentului se numește Victor Pițurcă. E soluția cu cele mai numeroase susțineri printre specialiști, argumentate de calificările izbutite de fostul vârf din Ghencea.
După o demisie și două refuzuri, ce ne-a mai rămas? Păi… să dăm cu zarul. Eu unul chiar am facut-o și, să vezi drăcie, a ieșit 6. De trei ori! Vă las să comentați, fiind sigur că știți cifra preferată a lui Pițurcă.
George PLAURIAN