Bunicii caută fete mari

    Credeam că le-am trăit pe toate dar, recunosc, m-am înșelat. Ziceam că din campionat se întrupează mârlănia, însă iarăși am căzut în greșeală. Speram că nu am auzit bine ce s-a putut da pe goarnă la prezidiu, de aceea am și întârziat să mă pun pe scris. Aș, reacțiile din mass-media de bun simț au confirmat - din fericire pentru persoană, din păcate pentru fenomen - încă buna funcționare a organelor ORL.  Da, domni și doamne, tragerea la sorți pentru fixarea calendarului campionatului a adus, iarăși!, circul la Ligă, transformând o operațiune respectabilă măcar pentru banii puși în joc (de respectul pentru publicul pasionat s-a uitat de mult) într-o altă palmă pe obrazul fotbalului nostru, tot mai învinețit pe zi ce trece.

    Se stabilea un parcurs care contează în strategia oricărui club, ceea ce presupunea, măcar de ochii lumii, adică ai mulțimii camerelor de transmisie, o urmă se seriozitate în desfășurarea acțiunii. Ni s-au servit însă poante răsuflate, aluzii sexuale, trimiteri la Necuratul. O improvizație jalnică, după chipul și asemănarea celor care conduc LPF. Și, cum peștele nu de la coadă se-mpute, scenariul penibil al tragerii la sorți din șapte a șaptea pune cireașa pe tort, menită parcă să demaște adevărații vinovați de degradarea atmosferei din fotbalul mioritic.

    În vremea asta, în timp ce bietul microbist abia așteaptă campionatul și primește doar grohăiturile capetelor de zimbru de la prezidiul Ligii, un stadion de legendă e luat în stăpânire de paragină și câini vagabonzi. După aproape patru decenii cu amintiri la vârful cluburilor continentale, cu calificări ale naționalei de genul victoriei asupra Danemarcei la numai câteva săptămâni înainte de Revoluție, Ghencea cade victimă disputelor de interese urât mirositoare.

    În loc să se-ngrijească de marile, realele dureri ale ținutului pe care-l păstoresc, sexagenarii și septuagenarii se dau spirituali, căutând fete mari care să scoată bile din urnă. Nu ar face mai bine să se ducă să-și mângâie nepoțeii?