Rușinea de derby Dinamo - Rapid e făcută praf prin gazete și la microfoane. Doar giuleștenii s-au ales cu ceva-ceva dintr-un meci jucat o repriză întreagă cu om în minus. Dincolo de tactici puerile, paradele unui Coman într-un picior sau imaculata tabelă rămâne imaginea focului din tribune aruncat și spre gazon. După ce că au fost mai puțini ca oricând, așa-zișii fani s-au purtat câinește la propriu, trezindu-se în dubele și aresturile poliției sau revenind prin catacombele și gurile de canal unde pregătesc jalnicul "spectacol" din tribune.
Se știe de o groază de vreme de ce sunt în stare galeriile (termen care definește cumva subpământul în care le este locul). Întrebarea e cum mama naibii li se îngăduie continuarea dezlănțuirilor primitive, cum ajung derbedeii să se joace mereu cu focul, fără pic de teamă că, așa cum ne amenințau bunicii, noaptea vor face pipi în pat? Răspunsul e și el bine cunoscut: există complicități în interiorul cluburilor, obiectele prohibite fiind introduse în stadion înainte de intrarea în dispozitiv a organelor de ordine. Plus că mingiile sunt bune uneori de a fi aruncate spre tribune cu ceva petarde în ele, nu-i așa?! Se știe, dar ochii se închid și gurile conducătorilor se deschid abia după producerea dezmățului, întru înfierarea comportamentului cetelor.
Pare culmea că Dinamo rămâne în frunte chiar lipsită de prea mult clamatul suport dinspre tribune. Dar iată că și echipa cu cei mai puțini suporteri, prima în catalogul Ligii după ordinea alfabetului, a urcat în prima jumătatea a ierarhiei, ceea ce demonstrează că fotbalul se joacă, totuși, pe teren. Petardele și showul dizgrațios nu devin altceva decât un bumerang pentru echipa "favorită" și alungă de pe stadioane simplul amator de spectacol.
Marcat de scenele penibile din "Groapă" , sfârșitul de săptămână rămâne și sub semnul ascensiunii Pandurilor, care au plătit însă victoria în fața Stelei prin dubla fractură suferită de Băcilă. Dar pentru cel care vede viață și dincolo de fotbal au venit nu doar ieșirea tenismanilor din Grupa Mondială sau îngenunchierea rugbyștilor noștri de către argentinieni. Canotoarele și-au umplut iar bărcile de medalii, chiar dacă nu mai sunt pe ape Lipă, Cochela, Andrunache, Susanu. Au spart anonimatul Lupașcu, Albu, Cogianu, Bursuc și compania, arătând lumii că în România sportul încă trăiește, în ciuda propriilor compatrioți care ori nu-l iau în seamă, ori îi murdăresc imaginea prin orgiile declanșate în tribune, cluburi sau trenuri.
George PLAURIAN
RomanianSoccer.ro